Header image

Alimentaţia corectă – un pas către o viaţă lungă şi sănătoasă

13:00, vineri, 5 februarie, 2016 | Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Adoptarea unui regim alimentar sanatos asigura o hrana completa pentru mentinerea energiei organismului, fara sa duca la anemierea trupului si a mintii. De aceea, recomandam tuturor cititorilor si celor care doresc sa aiba un stil de viata sanatos sa renunte la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate in grasimi, la consumul excesiv de cafea si alcool si sa prefere ceea ce natura ne ofera cu generozitate: fructe si legume proaspete, sucuri naturale, lactate si alimente preparate termic intr-un timp cat mai scurt, astfel incat produsul final sa nu piarda proprietatile benefice (vitamine, saruri minerale). In numarul de astazi va prezentam, asadar, regimul alimentar necesar pentru pastrarea unui organism tanar si viguros.

Studiile de specialitate, medicii si nutritionistii deopotriva sunt de acord asupra faptului ca procesul de imbatranire este accelerat in cazul in care alimentatia e nesanatoasa.

Inca din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trait 104 ani, scria: „Cu cat ne hranim mai mult si mai bine, cu atat ne daramam viata mai repede“. Introducerea alimentatiei carnare, prin vanatoare si prin cresterea animalelor domestice, a fost considerata drept cauza principala a scurtarii duratei de viata. Mesele copioase cu carnuri, slanine, afumaturi, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele si tutun dau multa satisfactie pentru moment, dar, dupa varsta de 40-50 de ani, deregleaza ritmul digestiei si favorizeaza aparitia obezitatii, cu consecinte grave asupra activitatii inimii. Prin modificarea tolerantei digestive si prin reducerea treptata a functiilor enzimatice, mancarurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, raman mult timp in stomac (circa 8 ore) si in intestine (peste 20 de ore), se altereaza si produc acizi toxici care declanseaza boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonari, constipatii, cancer de colon). In unele cazuri, acestea maresc continutul de colesterol si lipide din sange, care se depun pe peretii vaselor sanguine, favorizand aparitia unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul in exces de dulciuri concentrate solicita prea mult pancreasul si duc, uneori, la diabet zaharat.

Alimentatia normocalorica este cea ideala

Alimentatia trebuie sa fie normocalorica, adica sa contina numai atatea calorii cat sunt necesare organismului, in functie de ritmul de consum pentru fiecare varsta, de efortul fizic si intelectual depus. S-a demonstrat ca persoanele care au un aport caloric mai redus si un consum minim de grasimi sunt mai putin expuse la imbolnaviri de cancere si de afectiuni cardiovasculare.

Stilul de alimentatie in graba, cu produse fast-food, incarcate cu grasimi, carnuri si zaharuri, predispune la dependenta, prin declansarea in creier a unor reactii care conduc la supraalimentatie, urmata de celulita si obezitate.

Un adult sanatos, cu o activitate moderata, care consuma zilnic 2.800-3.000 calorii, are nevoie, in medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600 calorii) si 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adauga 500-800 grame fructe si legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide si o parte din cantitatea de apa.

Supraalimentatia oboseste inima

Peste aceste plafoane, cantitatea de alimente se mareste numai in situatia unei activitati fizice mai intense. Este foarte daunatoare hrana consumata in exces, peste potentialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraincarcat si suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide usor calea spre ingrosarea vaselor sanguine, cu flebite, tromboze si ateroscleroza, ca factori principali ai imbatranirii precoce, cresterea colesterolului depus in interiorul arterelor, formarea de cheaguri de sange, irigarea defectuoasa a creierului si o suprasolicitare a inimii, aflata intr-o continua oboseala.

Pledoaria pentru cumpatare la mancare si bautura a fost lansata inca din Antichitate. Pitagora mentiona ca: „in cumpatare sta forta spiritului“. Ulterior, orientalii, in special tibetanii, au pledat pentru o reducere a cantitatii de hrana, punand mare pret pe felul cum se face masticatia si, mai ales, pe ritualul mesei, in liniste si respect. De altfel, popoarele care, prin traditie, exclud excesele alimentare (ex. japonezii) au o rata mult scazuta a imbolnavirilor de cancer.

Obiceiul de a manca mult atrage dupa sine boli grave

Deprinderea de a consuma mai multa hrana decat este necesar rezulta dintr-o educatie familiala defectuoasa, considerandu-se normala alimentatia fara restrictie. Daca unul dintre parinti este obez, exista probabilitatea de 50% ca si copilul sa devina obez, iar daca ambii parinti sunt supraponderali, aceasta probabilitatea creste la 80%.

Obezitatea nu este numai o problema de estetica, ci si o afectiune extrem de grava, care duce la complicatii asociate cu unele boli cronice: diabet zaharat, cresterea colesterolului, tulburari de respiratie cu bronsita cronica si emfizem pulmonar, afectiuni hepatice cu ficat infiltrat de grasimi si litiaza biliara, constipatii, hemoroizi, cancere (mai ales de san), dureri articulare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondiloza, guta), boli ginecologice si dermatologice (eczeme, seboree), tulburari psihice (depresii, anxietate, tendinta de izolare), reducerea randamentului in activitatile fizice si intelectuale, imbatranire premnatura si scurtarea vietii, in medie, cu 10-13 ani. Aceasta justifica binecunoscutul dicton popular: „Cu cat cureaua este mai lunga, cu atat viata este mai scurta“.

Prin alternanta intre perioadele de ingrasare si cele de slabire, apare pericolul instalarii unor afectiuni cardiace: hipertensiune arteriala (frecventa la peste 50% dintre obezi), ateroscleroza coronariana (instalata de 10 ori mai devreme decat la cei cu o greutate normala), hemoragii cerebrale, cardiopatie ischemica, palpitatii, slabirea inimii si insuficienta cardiaca. La nivelul vaselor sanguine apar accidente vasculare, varice, ulcere varicoase, tromboze si embolii, toate greu vindecabile.

Integrati legumele usor asimilabile in hrana zilnica

Adoptarea unui regim alimentar natural asigura o hrana completa pentru mentinerea energiei organismului, fara sa duca la anemierea trupului si a mintii.

Marele sportiv american Roos, dublu campion olimpic la alergare, utiliza in hrana sa 90% cruditati, excluzand total orice preparat din carne. Aceasta alimentatie asigura mentinerea unei greutati corporale in limite ideale, permite irigarea optima a creierului, inimii si arterelor, evita ateroscleroza si intoxicarea celulelor.

In alimentatia rationala, cu o hrana sanatoasa, se recomanda cat mai multe legume nefierte, salate usor asimilabile cu morcov (care previne imbatranirea tenului si aparitia ridurilor), salata verde, spanac, telina, ridichi, varza, conopida, marar, patrunjel, fasole pastai, mazare, soia, tomate, castraveti, ceapa, usturoi, praz, ardei, asmatui, ciuperci.

Printre fructele cu mare eficacitate in pastrarea tineretii tesuturilor un loc aparte revine merelor, consumate in stare cruda, coapte, compot, sucuri sau siropuri.

Retinem ca fructele si legumele sunt bogate in fibre (celuloza), cu rol in stimularea tranzitului intestinal si, de aceea, digestia lor se face in 20-30 minute, fara sa fermenteze sau sa putrezeasca pe caile digestive, evitand astfel producerea de gaze, varsaturi, arsuri, indigestii si intoxicatii ale sangelui. In comparatie, digestia carnii se realizeaza in 10-15 ore, lasand multe toxine, constipatii si afectiuni ale colonului.

Folositi pentru asezonare plante condimentare si aromatice

Aromatizarea si condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse vegetale (chimion, coriandru, maghiran, tarhon, cimbru, mustar, frunze de telina, ardei rosu, uneori cu busuioc, salvie, menta, roinita etc). Prin consumarea zilnica a acestor produse se asigura necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone, vitamine, saruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) si enzime, cu rol biocatalizator. Fructele, legumele si zarzavaturile proaspete au o contributie insemnata in cresterea capacitatii de aparare a organismului. In cazul unei alimentatii deficitare in vitamine, scade activitatea fagocitara a leucocitelor, precum si producerea de anticorpi, organismul fiind usor supus agresiunilor maladive, cu o evolutie severa.

Trebuie sa retinem ca vitaminele sintetice fabricate in retortele fabricilor chimice, nu contin compusi sinergici (enzime, activatori si aditivi coenzimatici) si, de aceea, nu pot inlocui vitaminele naturale existente in plante. Fara vitamine naturale din grupele B, C si E, adultii ar imbatrani inca de la varsta de 25 de ani, devenind fiinte suferinde si obosite.

Graul germinat, sursa importanta de proteine

Alte alimente dietetice pot fi considerate: carne slaba (de pui, vitel), sardele, peste slab si fructe de mare cu continut redus in lipide saturate, paine integrala (Graham), cereale germinate si tarate (germenii de grau, secara sau ovaz, in doza de 500 g pe zi, dau un continut de proteine de patru ori mai mare decat un ou), lapte degresat, iaurt, branzeturi degresate, seminte de bostan si susan, miere de albine bogata in mineralele necesare.

Pentru reglarea continutului in LDL – colesterol rau, depus pe peretii arterelor, un rol esential il au uleiurile vegetale bogate in acizi grasi mononesaturati (de masline) si polinesaturati (de porumb si floarea soarelui).

Drojdia de bere contine 16 vitamine si 14 minerale

Un produs de mare eficienta este drojdia de bere care contine 16 vitamine, majoritatea din complexul B, 16 aminoacizi, 14 minerale si un procent de 36% proteine (mai mult decat muschiul de porc). Se consuma zilnic cate 25-30 grame in forma cruda sau adaugata in lapte, suc de rosie sau suc de fructe.

Toate aceste alimente dau energie, vitalitate, stare de relaxare si sentimente de buna dispozitie, mai ales in conditii de stres si tensiune.

Alcoolul si tutunul, principalii dusmani ai sanatatii

Alcoolurile tari si tutunul, consumate in mod constant si in cantitati mari, afecteaza intreg organismul, provocand tulburari morfofunctionale neuroendocrine, cardiovasculare, renale, musculare si in special hepatice. Se produc tulburari complexe, cu scaderea capacitatii fizice si intelectuale si scaderea duratei de viata. Semnele clinice sunt la inceput moderate ca: oboseala, ameteli, cefalee, insomnii, tulburari de echilibru, de memorie, dureri la mers fortat. Treptat, fenomenele se agraveaza cu riscul aparitiei anginei pectorale si a infarctului de miocard, ramolismentul, hemoragia cerebrala, arteriopatia periferica a membrelor inferioare, pana la cangrena.

La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin vasodilatatie cutanata, pana la imbatranirea prematura a tenului, ce devine ofilit, ridat, zbarcit. Alcoolurile tari dauneaza asupra sistemului nervos, distrug trupul, memoria si creierul. Nu poate fi neglijat faptul ca alcoolul baga in ospiciu circa 40% dintre nebuni, iar in inchisori 30-40 % dintre criminalii si delicventii juvenili. Tutunul, prin substantele toxice pe care le contine, produce o uzura prematura si imbatranire precoce, fumatul fiind considerat una dintre cele mai periculoase toxicomanii prin caracterul sau de masa. Daca fumatul incepe din perioada de crestere, produce o scadere in dezvoltarea corpului.

De asemenea, se exclud bauturile racoritoare sintetice, cu mult zahar si aditivi sintetici, (E-uri) si inlocuirea lor cu sucuri naturale, preparate in casa, eventual fara zahar. Cu mare efect se recomanda ca dimineata si seara sa se consume o limonada cu multa lamaie si cu 1-2 lingurite de miere.

Se va renunta treptat la cafea, pentru a fi inlocuita cu ceai verde sau alte bauturi naturiste energizante.

Respectarea acestor diete ar asigura o intinerire cu 10-15 ani, marind potentialul energetic, vitalitatea, pastrarea memoriei si rezistenta la boli. Sunt concludente statisticile care arata ca restrictiile calorice si controlul diurn al alimentatiei la japonezi reduc substantial mortalitatea in comparatie cu SUA si anume de 16 ori la bolile cardiovasculare, de cinci ori la cancerele mamare si de trei ori la cancerele de colon.

Ce nu trebuie sa mancam?

Alimentele cu restrictie sau chiar eliminate dintr-un regim sanatos sunt: grasimile animale (slanina, sunca, untura), carnea de porc, mezeluri, afumaturi, conserve si peste gras. Acestea sunt considerate de specialisti drept veritabile otravuri si gunoaie sau chiar bombe cu efect intarziat introduse in corp, unde declanseaza dispepsii, enterite, apendicita, guta, febra tifoida, dizenterie, tuberculoza si cancer. Se reduc, de asemenea, din alimentatie prajelile, laptele gras, sarea, biscuitii, produsele de patiserie si dulciurile concentrate care solicita prea mult pancreasul, gogosile, pizza, dulceturile, cremele, ciocolatele, inghetatele, condimentele iuti (piper, mustar) si chiar painea alba. Este bine cunoscut ca la prepararea painii albe cu faina fina se pierd 17 compusi nutritivi naturali si se adauga cinci compusi sintetici, inclusiv E-uri, marind riscul imbolnavirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroza, cataracta si obezitate.

Pe cat posibil se limiteaza sau se exclude din alimentatie zaharul alb, un produs industrial care se obtine prin rafinarea trestiei si sfeclei de zahar intr-un proces tehnologic foarte complicat ce elimina numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile, fibre si alte substante utile organismului. S-a constatat ca zaharul alb are o serie de efecte negative cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar si a hormonului de crestere, aparitia diabetului, a unor forme de cancer, a candidozei si a cariilor dentare. Saracind organismul de potasiu si magneziu, zaharul industrial constituie un factor determinant in aparitia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezitatii si a unor reactii neurologice (oboseala, somnolenta, ameteli, nevroze, lipsa de vointa, pierderea memoriei, impotenta).

Material publicat publicat in ziarul LUMINA din 02.08.2009

2

Contact Form Powered By : XYZScripts.com