Header image

Arhimandritul Casian, stareţul gospodar de la Mănăstirea Japca

20:36, joi, 7 februarie, 2013 | Cuvinte-cheie:

Sfânta Mănăstire Japca este situată în apropierea satului Japca, raionul Floreşti, pe o înălţime stâncoasă a malului drept al fluviului Nistru, cu o privelişte pitorească.  

Este unicul aşezământ monastic din spaţiul pruto-nistrean care funcţionează neîntrerupt de la înfiinţare – din a doua jumătate a sec. XVII. Până în 1916, mănăstirea a fost locuită de monahi, iar din acel an şi până în prezent – şi de călugăriţe refugiate din Polonia, unele fiind rude cu familia imperială a Romanovilor.
În sec. XIX, activitatea Mănăstirii Japca a fost strâns legată de diriguitorii sfântului lăcaş. Una dintre aceste personalităţi a fost arhimandritul Casian, cel mai luminat gospodar şi longeviv stareţ (1836-1842, 1844-1853, 1856-1864). Alături de funcţia de stareţ al aşezământului monastic de la Japca, a fost şi exarh al mănăstirilor şi schiturilor din Basarabia. Originar din gubernia Harkov, el a studiat la Academia Duhovnicească din Kiev, după care a fost director de şcoală spirituală de băieţi din Chişinău. Pe parcursul vieţii a fost decorat cu Ordinul Crucea de Aur, Ordinul Sfânta Ana, categoria a II-a, Crucea şi medalia de bronz consacrată războiului din 1853–1856. la Japca,- a zidit o biserică nouă din piatră cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail (1847–1849), a renovat Biserica din stâncă Sfânta Cruce (1851–1853), a zidit al treilea rând pentru clopotniţă (1840–1841), a construit un corpus de chilii (1843–1844), a acoperit cu fier Biserica Înălţarea Domnului (1849), a construit o casă pentru grădinar (1851), o casă pe câmp lângă râu (1861), un hambar (1846–1847), un grajd pentru cai (1857), magazii (1849–1850, 1857, 1862), o bucătărie de câmp (1853), hambare (1850–1851), mori (1841, 1847–1848), moară de tracţiune (1851), moară de vânt (1854). A cumpărat o vie cu 45 de ruble. A reparat chilii din schit, atât în interior, cât şi în exterior (1842). În 1851, sfântul lăcaş dispunea de un hotel (arhondaric) pentru pelerini. Mănăstirea primea diverse donaţii de la credincioşi. Astfel, doar în anul 1858 în Pomelnicul din 1872 sunt menţionate mai multe jertfe. Maria Petrovna Zinovieva, fiica cneazului Trubeţkoi, a dăruit Bisericii Înălţarea Crucii o icoana pictată de ea. Locuitorii salului Japca Orest Popa şi Ioan Danţuga au donat mănăstirii o Evanghelie acoperită cu argint „pentru veşnica lor pomenire şi a familiilor acestora”. Un locotenent-colonel a dăruit mănăstirii un acoperământ din catifea albastră. Arhimandritul a avut grijă de completarea veniturilor mănăstirii, extinse prin comercializarea producţiei agrare şi a animalelor. Datele statistice privind vânzările efectuate de mănăstire în anii 1840 reflectă următoarea dinamică: 1840 – 25 chile de grâu pentru pâine, un cal, 13 vite mari cornute, 458 de ovine, 50 de pielicele, miere, lână; 1841 – 28 de bovine, 295 de ovine, lână; 1842 – şapte vedre de vin, 17 bovine , 100 de ovine, lână; 1844 – două vedre de vin, doi cai, nouă bovine, 330 de ovine, 30 de pielicele, lână (suma totală – 600 ruble); 1845 – 46 chile de grâu, 13 bovine , 400 de ovine, 10 pielicele (suma totală – 800 ruble); 1846 – 50 kile de grâu, un cal, patru bovine, 170 de ovine, lână; 1847 – 20 kg de grâu, opt bovine, 265 de ovine, 20 de pielicele, lână; 1848 – cinci cai, zece bovine, 120 de ovine, opt pielicele, lână, miere; 1849 – un cal, cinci bovine, 122 de ovine, lână. În 1864, mănăstirea dispunea de 105 stupi, 40 vedre de vin, zece cai, 101 bovine, 439 ovine. Obştea monahală s-a majorat de la 15 persoane (un ieroschimonah, trei ieromonahi, doi schimonahi, nouă călugări) în 1836 – la 19 persoane (un ieroschimonah, şase ieromonahi, doi ierodiaconi, nouă călugări titulari, un călugăr netitular) în 1864.

Părintele Casian a decedat la 56 de ani, fiind înmormântat în curtea mănăstirii. Călugării i-au construit un monument de marmoră albă.
Perioada în care în fruntea Mănăstirii Japca s-a aflat arhimandritul Casian poate fi considerată, indubitabil, epoca de aur a sfântului lăcaş, parte din zidirile efectuate de acest stareţ gospodar sunt în funcţiune şi actualmente, fiind admirate cu abnegaţie de vizitatori.

Dr. Ion Xenofontov,
secretar ştiinţific la Institutul de Studii Enciclopedice
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Contact Form Powered By : XYZScripts.com