Header image

Care ar trebui să fie rolul părinţilor după ce copiii lor s-au căsătorit

6:56, vineri, 25 septembrie, 2015 | Cuvinte-cheie: , , , , , , , , ,

– Care ar trebui să fie rolul părinţilor după ce copiii lor s-au căsătorit?

– Sfânta Scripură spune va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa (Efes, 5, 31). Părinţii vor trebui să înţelegă că amestecul într-o familie străină, chiar şi din considerente bune, este dăunător. Dacă tinerii au nevoie de ceva anume, ei nu vor întârzia să apeleze la ajutorul lor, iar aceştia îi vor ajuta numai dacă au posibilitate şi dorinţă.

– Care ar fi soluţia dacă părinţilor nu le place ginerele sau nora?

– Eu cred că orice părinte îşi consideră copilul mai bun decât este el de fapt. Şi orice persoană ar fi ales el pentru a se căsători, ei nu  o văd potrivită pentru copilul lor. Această ispită trebuie depăşită. Iar dacă tinerii deja s-au cununat, părinţii vor trebui să se smerească. Orice s-ar întâmpla, familia trebuie păstrată.

– Ce-i de făcut dacă ginerele îşi bate soţia?

– Ea să stea un timp la părinii ei, iar soţul să fie pus în faţa situaţiei că familia lui poate să se destrame. Însă aceasta să se facă în mod paşnic. Vom putea vorbi cu el numai după ce va fi în stare să asculte. Cu toate acestea, nu există sfaturi concrete în situaţa dată.

– În momentul când tânăra soţie face cunoştinţă cu familia soţului, multe nu-i sunt pe plac. Cum poate schimba modul de viaţă al respectivei familii?

– Este bine cunoscută zicala: „Să nu impui regulile tale într-o mănăstire străină.” Vom înţelege că chiar dacă nu ne place acest mod de viaţă, nu avem nici un drept să-l schimbăm şi vom pleca pentru a întemeia o altă mănăstire, pe care să o conducem aşa cum ne place nouă. Dacă tinerii nu vor să accepte regulile celor mai în vârstă, este mai bine să se închirieze un apartament, nu să-i aluge pe bătrâni de acasă, aşa cum se obişnuieşte astăzi.

Înţelegerea greşită a organizaţiei ierahice a familiei este o luptă dusă cu Dumnezeu. El a rânduit în aşa fel încât atunci când fiul ridică mâna asupra mamei sau a tatălui, el să ridice de fapt mâna asupra lui Dumnezeu, iar dacă soţia luptă cu soţul, ea să lupte cu Dumnezeu. Copilul care nu ascultă de părinţi, nu ascultă de Dumnezeu. Pentru că El este cel ce a întocmit această ierarhie.

Dacă se întâmplă ca două familii să locuiască în aceeaşi casă, prioritate vor avea cei mai în vârstă. Tinerii vor trebui să se smerească, sau să caute o altă locuinţă. Toate problemele se vor discuta într-un mod paşnic.

Ce înseamnă cuvintele: nu mai pot să stau cu soacra mea? Înseamnă a-l împărţi pe soţ în două părţi, pentru că el îşi iubeşte şi mama, şi soţia.

Sfânta Scriptură ne învaţă: „cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta”. Această poruncă nu trebuie nesocotită nici după căsătorie. Se mai spune: „cine nu iubeşte pe soţia sa, nu se iubeşte pe sine”. De aceea, bărbatul îşi va cinsti părinţii şi îşi va iubi soţia. Uneori se întâmplă ca soţia să-i spună: „Să mă iubeşti numai pe mine!” La fel îi spune şi mama. Însă bărbatul nu are puterea să se despartă în mai multe părţi şi să trăiască cu acest gând mai departe.

 – De ce uneori soarca nu-şi iubeşte nora?

– Aceasta se întâmplă în cazul în care părinţii nu sunt de acord cu alegerea fiului, când tinerii au nesocotit părerea lor. De ce o mamă îşi face griji? Pentru că nu fiul s-a căsătorit, ci persoana respectivă a făcut tot posibilul ca el s-o ia de soţie. Mama nu poate ierta înjosirea fiului, pentru că el trebuie să aleagă. Dar ea se va smeri. Dacă reuşeşte să păstreze pacea şi se va ruga, Dumnezeu va pune totul la locul său.

– Unii părinţi se amestecă în toate problemele familiei tinerilor. Cum să le arăte că nu trebuie să facă asta? Sau este mai bine să trecem cu vederea?

– Dacă există posibilitatea să locuiască separat, tinerii să nu scape această şansă.

– Tinerii s-au mutat separat. Însă soacra continuă să vie des la ei şi să facă tot felul de treburi.

– Ei se vor smeri în faţa dorinţei de a face bine şi îi vor mulţumi. Şi treptat, conducându-se după porunca iubirii, să-şi creeze o viaţă independentă. Treptat. Nu se va face apelul la refuzul categoric. Pentru că o astfel de jignire trece cu greu.

Tinerii să fie înţelepţi, să înţeleagă că aceasta este o manifestare a iubirii faţă de ei. Această iubire nu trebuie refuzată într-un mod vulgar. E nevoie de răbdare.

Printre altele tinerii pot să înveţe mult din acest exemplu: soţia să urmărească cum are soacra grijă de soţul ei. Iar fiul să vadă cum sunt toate organizate în familia soţiei şi să încerce să îmbunătăţească situaţia. Numai aşa vor fi cât mai puţine conflicte.

Extras din Familia Ortodoxă, Pr. Evgheni Şestun, Editura Cartea Ortodoxă, Bucureşti 2006, p. 170-172

75285_man_141

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com