Header image

Cartea care îngemănează evenimente istorice

10:29, marți, 4 octombrie, 2016 | Cuvinte-cheie: , , ,

Timpul ştie să facă dreptate. O face şi de data aceasta prin reeditarea monografiei „Alexie Mateevici” a părintelui tribun Vasile Ţepordei.

Inițial, studiul consacrat poetului Al. Mateevici a fost publicat în revista „Viața Basarabiei”, în următoarea consecutivitate a aparițiilor: Alexie Mateevici. – 1934, nr. 9 (pag. 17-28); nr. 10 (pag. 17-32); nr. 11 (pag. 5-16); nr. 12 (pag. 41-56); Valoarea traducerilor lui Alexie Mateevici. – 1935, nr. 1 (pag. 29-40); Alexie Mateevici. – 1937, nr. 7-8 (pag. 105-133, inclusiv Bibliografie, (20 titluri-descrieri) – pag. 133. În volum separat (ediția I-a), lucrarea vede lumina tiparului în 1937, când se împlineau 20 de ani de la trecerea la Domnul a celui mai de seamă Cântăreţ al Limbii Române.

Apariţia celei de a doua ediţii a cărții e așezată simbolic între două evenimente deosebite:
1. La 28 august 2015 s-au împlinit 25 de ani de când a fost lansată sărbătoarea naţională „Limba Noastră cea Română” – prin dezvelirea şi sfinţirea statuii preotului-poet Alexie Mateevici în curtea Casei-muzeu din Zaim, eveniment istoric la care a participat şi părintele Vasile Ţepordei, care a scris mai apoi: „Am asistat după 1989 la comemorarea lui Mateevici în Zaimul Tighinei şi parcă m-am simţit mai înviorat decât la comemorarea lui Eminescu de la Chişinău şi Cernăuţi”.

Tot atunci ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de ÎPS Vladimir, Arhiepiscop al Chişinăului şi al Moldovei, actualul Mitropolit, a scris în cartea de impresii a muzeului din Zaim: „Profund mişcat de „locurile sfinte” ale Limbii Române, plămădită din credinţă şi suferinţă, iubire de glie şi speranţă, am trăit clipe de comuniune sfântă cu preotul, marele poet basarabean Alexie Mateevici, căruia i s-a ridicat şi sfinţit un monument, pentru a-l cinsti ca Apostol al Limbii Româneşti şi ca pildă de urmat pentru generaţiile prezente şi viitoare”.

2. Reeditarea cărţii la cei 80 de ani de la prima ediţie anticipează evenimentele comemorative ale anului 2017, când, la 17 iunie 2017, vom marca 100 de ani de la scrierea poemului „Limba Noastră” şi, la 26 august (13 – stil vechi) 2017, vom comemora un secol de la trecerea la Domnul a părintelui Alexie Mateevici.

Încadrată între aceste evenimente istorice, lucrarea – prin ediția de față – ni-l readuce acasă, în Basarabia lui dragă, şi pe părintele Vasile Ţepordei, preotul şi publicistul care, 14 ani în urmă, în 2002, la 16 mai, s-a alăturat părintelui Alexie Mateevici în ceata celor drepţi. Deşi întârziat, gestul reeditării vine să facă dreptate autorului, care era blamat de istoriografia din RSS Moldovenească, dar şi lucrării sale, care, iată, nu şi-a pierdut actualitatea.

Li se face dreptate şi foştilor tineri studioşi din timpul sovietelor, cărora nu le era permis să-l citeze în lucrările lor pe criticul considerat „autor român burghez”. Atunci nici nu ne puteam imagina că va veni ziua să-l întâlnim şi să-i mulţumim pentru șansa că noi, cei născuți mult mai târziu, am putut să-l cunoaştem pe poetul neamului Alexie Mateevici.

În 1983, fiind student la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, am luat ca temă a tezei de an la „literatura moldovenească” Periodizarea creaţiei lui Alexie Mateevici. Şi, dat fiind faptul că l-am citat pe „criticul burghez” Vasile Ţepordei, mi-a fost interzis să desfăşor tema într-o lucrare de licenţă („Lucrare de diplomă”, i se spunea atunci), cum era şi firesc. În neastâmpărul tinereţii am mai făcut „un păcat”, apelând la numele părintelui V. Ţepordei: desfăşurând practica pedagogică în anul III (la Şcoala nr. 31 din Chişinău, de pe str. Munceşti), către ziua naşterii lui Alexie Mateevici, am pregătit o gazetă de perete consacrată poetului, lungă cât holul şcolii, în care, la loc de cinste, „cu litere de-o şchioapă”, am reprodus un citat din cartea părintelui V. Ţepordei. La toate acestea am adăugat şi o deplasare a studenţilor practicanţi cu clasele lor (3 autocare „Ikarus”) la Cimitirul Central Ortodox din Chişinău, ca să depunem flori la mormânt şi să recităm din poezia poetului nostru drag. De pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt (atunci purta numele lui Lenin) impunătoarea delegaţie de studenţi şi elevi a urcat pe str. Armenească spre cimitir, gest calificat de colaboratorii КГБ-lui ca „încălcare a ordinii publice”.

Poate şi din aceste considerente, reeditarea monografiei părintelui Vasile Ţepordei e un act de justiție, aducător de mare bucurie şi de biruinţă a adevărului istoric şi literar.

Prin această monografie, dar şi prin celelalte lucrări ale sale, preotul şi publicistul Vasile Ţepordei a apărat valorile românismului în Basarabia, plasând la loc de cinste personalitatea lui Alexie Mateevici, peste care timpul nu a aşezat vălul uitării, ci dimpotrivă, a confirmat /reconfirmat genialitatea „prorocului cărui ducem vecinic dor”.

Cititorul va constata că ediţia de faţă a fost adaptată – fără a diminua originalitatea expunerii și a stilului autorului – la normele ortografice și de punctuație actuale, excepție făcând unele cazuri semnificative.

Din perspectiva zilelor noastre, lucrarea însă trebuie (e firesc!) privită critic. Pentru aceasta va trebui să apelăm la ediţia de referinţă „Opere”, în două volume, editată în 1993 de istoricii literari Ion Nuţă, Efim Levit şi Sava Pânzaru, precum şi la lucrarea lui Vlad Chiriac „Alexie Mateevici. Genealogii, iconografie, evocări”, apărută la aceeaşi editură „Ştiinţa”, în 2003.

Pentru a păstra legătura vie cu opera lui Alexie Mateevici şi cu locurile sale de suflet, alăturăm lucrării părintelui Vasile Ţepordei un supliment în care a fost înmănunchiată poezia originală a lui Alexie Mateevici, astfel ca în anul comemorativ 2017 cititorul să aibă această sursă documentară şi poetică la îndemână, alături de alte lucrări consacrate poetului, care au apărut în colecţia „Comoara” a Casei-muzeu „Alexie Mateevici” din Zaim.

Aducem mulţumiri domnului Iurie Colesnic, autorul cărţii „Doina dorurilor noastre”, pentru bunăvoinţa cu care ne-a pus la dispoziţie prefaţa scrisă de părintele Vasile Ţepordei în 1994, când, la cei 57 de ani de la apariţie, era preconizată reeditarea acestei lucrări. Atunci cartea nu a putut fi scoasă de sub tipar.

Colaboratorii Casei-muzeu „Alexie Mateevici” din Zaim exprimă profundă recunoştinţă domnului ing. Valentin Ţepordei, fiul părintelui Vasile Ţepordei, care a susţinut financiar această mult aşteptată apariţie editorială. Iată mesajul Domniei sale pentru editor şi cititori: „Cu câţiva ani în urmă, am aflat de existenţa Muzeului „A. Mateevici” din Zaim, organizat şi administrat de prof. Ioan Găină, susţinut de oamenii de bună credinţă, pe meleagurile natale ale Basarabiei. Consider acest muzeu o realizare deosebit de importantă pentru „suflarea românească” din Basarabia, România şi alte meleaguri îndepărtate pe unde românii au fost împrăştiaţi de soartă.

Această biografie a poetului Mateevici a fost scrisă de tatăl meu ca teză de licenţă la Catedra de Istorie a Literaturii Române a Facultăţii de Teologie din Chişinău, cu ocazia absolvirii facultăţii. În 1937 biografia a fost publicată în volum separat la editura „Tiparul Moldovenesc” din Chişinău, cu o prefaţă scrisă de acad. Ştefan Ciobanu.

Luând legătura cu prof. I. Găină, am aflat că, din păcate, muzeul nu are nici un exemplar original al cărţii „Alexie Mateevici”, scrisă de tatăl meu, pr. Vasile Ţepordei, ci numai o copie xerox.

Am hotărât să susţin republicarea cărţii „Alexie Mateevici” şi să suport costul acestui efort. Mulţumesc şi pe această cale scriitorului şi muzeografului Ioan Găină pentru efortul deosebit depus la realizarea acestui proiect.

„Fie ca această carte să fie primită ca o jerbă de flori culeasă cu dragoste, în amintirea marelui şi nefericitului poet basarabean” (Ştefan Ciobanu).

Cartea a fost scoasă de sub tipar și adusă ca ofrandă la 29 septembrie a.c. când a fost reinstalat Monumentul celor trei martiri – A. Mateevici, S. Murafca și A. Hodorogea – în preajma Catedralei din Chișinău, fiind sfințit de un sobor de preoți în frunte cu Î.P.S. Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Moldovei.

Ioan Găină,
îngrijitorul ediţiei

14555570_597057330474315_821903337_n

Contact Form Powered By : XYZScripts.com