Header image

Casa copiilor, la care Dumnezeu a pus piatra de temelie

Arhidiaconul Claudiu Banu (34), care a crescut pe lângă cel supranumit „apostolul Dobrogei“, părintele Arsenie Papacioc, a demarat un proiect de suflet: un aşezământ al copiilor abandonaţi, „Sf. Cuv. Arsenie”, care se va ridica la Techirghiol, locul unde a slujit omul sfânt.

Arhidiaconul Claudiu Banu, un preot din Constanţa, care slujeşte la Parohia Sfânta Mina, este tatăl a trei copii: Luca de şase ani, Cristian Stelian de trei ani şi Andrei Mina de două luni. Când a văzut câtă bucurie primeşte şi câtă dragoste este în sufletul lui, gândul i s-a dus către micuţii abandonaţi prin spitale, dar mai ales către cei din casele de copii. Ce putea să facă pentru ei? A avut zile şi nopţi de zbucium. Îl întreba pe Dumnezeu şi îi cerea să-i lumineze calea.

Caravana bucuriei

La început, a fost o caravană. A adunat de la credincioşi daruri şi a pornit spre casele de copii pentru a le aduce o mică bucurie. Prima caravană cu daruri a plecat pe 5 iunie, iar ultima pe 25 decembrie 2013. De fiecare dată i-a fost alături părintele Viorel Picu, care slujeşte la aceeaşi biserică.

Săptămânal, paşii lui şi ai celorlalţi credincioşi au pornit spre casele de copii. „Caravana Sf. Mina” a ajuns la 16 centre, ajutând peste 640 de copii. „La sfârşitul slujbelor din biserică le spuneam credincioşilor care sunt nevoile copiilor şi primeam cu bucurie darurile lor: alimente, haine, jucării, produse alimentare. La Spitalul Judeţean Constanţa am renovat două saloane, la un centru de autism am amenajat un spaţiu de joacă“, spune el.

După ce caravana s-a încheiat, o parte dintre micuţi au întors vizita bisericii. Nici atunci nu a plecat nimeni fără un cadou de la Moş Nicolae, care a împărţit 350 de pachete celor mici.

Însă, preotul s-a gândit că nu era suficient, că menirea lui pe pământ nu se opreşte aici. A rămas profund impresionat de durerea pe care a văzut-o în ochii multor copii, de sufletul lor deschis spre iubire.

Spune că răspunsul a venit de la cel în umbra căruia a crescut: părintele Arsenie Papacioc. „Ţin minte că pe la 6 ani, eu împreună cu alţi copii ne duceam la el şi părintele ne învăţa: «Duceţi-vă la fântâna Sfântului Pantelimon şi luaţi din bănuţii aceia ce vă trebuie: pixuri, creioane. Iar dacă sufletul vă pofteşte, luaţi-vă şi o bomboană», ne spunea el. Noi îl strigam «bunicul». Când am devenit preot, la prima mea slujbă, am oficiat împreună în altar. Era la hramul mănăstirii, aveam nişte emoţii…Apoi la praznic m-a aşezat la masă lângă dânsul. Vă daţi seama ce onoare! Ne era mai mult decât un părinte, era un prieten foarte apropiat“, povesteşte el.

Chiar dacă părintele a trecut la Domnul, în anul 2011, el a continuat să îi călăuzească drumul. „Am primit mai multe semne şi atunci am ştiut că acesta este drumul. Într-una din zile mă aflam la mormântul părintelui Arsenie Papacioc şi-l întrebam ce trebuie să facem pentru a-i sprijini pe cei sărmani. Şi atunci o doamnă, pe care nu ştiu să o mai văzut vreodată, mi-a înmânat un portret cu părintele Arsenie, care se află acum în Sfânta Biserică.

Mai mult: în reverenda pe care o purtam de două luni, avem o foaie pe care o frământam nervos. Mirarea a fost ca într-o zi, când trebuia să spăl haina, am descoperit cu uimire că era, de fapt, poza părintelui Arsenie. Atunci am înţeles mesajul, iar Bunul Dumnezeu a rânduit atunci în câteva zile în urma unor discuţii cu un bun creştin al parohiei noastre să ne doneze un teren în Techirghiol. Nu vrea să fie cunoscut şi a spus că acest lucru l-a făcut pentru sufletul lui“, spune părintele.

Locul sfânt

Pe data de 6 mai 2014, s-a sfinţit locul unde se va ridica aşezământul din Techirghiol. La eveniment au participat preoţii şi credincioşii parohiei „Sf. Mina” din Constanţa, dar şi slujitori ai Domnului de la alte biserici. Locul a fost sfinţit de însuşi IPS Teodosie. „Ştim că Dumnezeu ne însoţeşte în această lucrare. A avea grijă de copiii de care nimeni nu mai are este o binecuvântare”, a spus IPS Teodosie.

„Acest aşezământ este un suport pentru cei nevoiaşi. Nu este o investiţie de piatră şi de bani, ci este una de suflet“, a fost de părere Petre Dinică, directorul Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului Constanţa, prezent la inaugurare.

Primarul localităţii Techirghiol, Alexandru Stan, a precizat faptul că acest proiect vine în completarea celor existente la Techirghiol, unde sunt trataţi copiii cu nevoi neuromotorii şi cei cu dizabilităţi. În localitate mai există un  Centru de Recuperarea şi Reabilitare Neuropsihiatrică, un Centru Pilot de Servicii Comunitare pentru Persoane cu Handicap şi Formare de Personal şi un altul denumit Locuinţe Protejate Techirghiol.

La rândul său, Elena Frâncu, fostul director al Direcţiei Judeţene de Sport Constanţa, a spus că în afară de sport, căruia îi datorează ceea ce este, ea este o fiică duhovnicească a părintelui Arsenie Papacioc, a fraţilor Picu şi a mai tânărului părinte Banu. „Nu întâmplător locul acesta este aşezat lângă o sală de sport. Oriunde este o acţiune socială, unde pot să mă alătur ca voluntar, cu bani sau cu fapte, sunt prezentă şi eu pentru că părintele Arsenie m-a învăţat să dăruiesc şi să nu aştept recunoştinţă“, a mărturisit ea.

„Ne dorim ca Biserica să fie familia fiecăruia din ei, întrucât biserica este şi familia noastră, a tuturor, deci, astfel, vom fi fraţi ai aceluiaşi tată, care este Dumnezeu”, spune Claudiu Banu.

Casă pentru 50 de copii

Complexul este situat lângă stadionul municipal din Techirghiol. Aici vor fi găzduiţi, peste doi ani, când construcţia va fi gata, 50 de copii abandonaţi. Clădirea va avea parter, două etaje şi o mansardă. Se va întinde pe o suprafaţă de 670 mp şi va avea 17 camere şi alte dependinţe. „Va fi dotată cu tot ceea ce trebuie pentru ca să fie o casă şi nu un centru social“, spune părintele Banu.

Banii, de la Dumnezeu

Părintele, care este şi responsabilul de proiect, a estimat costurile lucrării la 300.000 de euro. Fondurile… de la Dumnezeu. Nu are banii necesari finalizării proiectului, dar are credinţă că vor veni pe parcurs. „Ne bazăm pe dragostea voluntarilor şi oamenilor care vor să dea un sens vieţii unor prunci fără vreun sprijin. Nimic nu este greu. Mai avem şi mănăstirea de la Techirghiol aproape“, spune el.

Cine va alege copiii care vor sta aici? Părintele îmi răspunde: „O va face Sfântul Arsenie, noi nu avem dreptul să alegem, oricine are dreptul la o viaţă normală. Vârsta nu este un criteriu. Ideea proiectului nu este să ofere casă şi masă, ci în primul rând un sens vieţii, adică mergem pe ideea de educaţie, copiii vor avea o gospodărie, unde vom cultiva legume, vom avea păsări de curte, o căpriţă pentru lapte“. Aşa sună proiectul la care acum s-au pus bazele.

Copiii vor fi ţinuţi în aşezământ şi după împlinirea vârstei majoratului, în condiţiile în care la centrele de plasament nu mai pot rămâne adolescenţii şi tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani sau de 26 de ani în cazul celor urmează o formă de învăţământ superior.

Biserica, familia lor

Biserica, spune părintele, va deveni familia lor. „O să-i căsătorim şi vom avea grijă şi de viitorul lor. Noi am vrea să luam şi copii cât mai mici, abandonaţi în spital, pentru că spitalul trebuie să îngrijească bolnavi, nu copii abandonaţi. Aceşti copii au nevoie permanent de afecţiune, ce o vor primi în acest centru“

Deşi proiectul este la început de drum, preotul deja se gândeşte la cea de-a doua construcţie. „În discuţiile cu câţiva potenţiali sponsori le-am zis să nu se mai gândească la această casă, ci grija noastră este proiectul pentru a doua casă, căci pe aceasta o va face părintele Arsenie“.

Vrea să adopte 9 copii

Deşi părintele Banu este tatăl a trei băieţi, vrea să aibă o bucurie şi mai mare. Ar vrea să adopte nu mai puţin de 9 copii. Când a văzut că eram puţin nedumerită, m-a întrebat: „Ce, este greu să creşti copii? “. „Vreau să am 12 copii, câţi apostoli au fost“, este dorinţa lui.

„Dumnezeu nu te ajută când îi ceri, ci atunci când ai nevoie“

Legătura cu copiii din centrele de plasament nu s-au rupt după ce s-a terminat programul caravanei. Este fericit că mulţi dintre ei vin la slujbele de duminică, iar drumurile lui duc mereu către ei. În urmă cu câteva zile, s-a reîntors la Centrul de plasament Ovidiu din Constanţa, casă pentru 80 de copii, cu vârste cuprinse între 14 şi 26 de ani. „Părintele a fost mereu în sprijinul nostru. Pe lângă darurile aduce cu caravana, în toamnă, m-a sunat şi m-a întrebat de ce avem nevoie. I-am spus că am vrea să punem varză la murat şi aşa am primit 600 kilograme de varză. Mai avem şi acum din ea şi cred că le vom găsi copiilor sarmale şi de Înălţare“, spune şeful centrului, Taşu Tănase.

Părintele Banu s-a dus apoi în mijlocul copiilor şi împreună au depănat poveşti. „Ce este Dumnezeu pentru tine?“, l-a întrebat pe Ciprian. El i-a răspuns: „Speranţă şi iubire. De fiecare dată când mă rog el mă ajută“. „Aşa este, i-a răspuns părintele, dar Dumnezeu mai este şi nădejde. El nu te poate înşela niciodată. El nu e ferecat acolo, sus, Dumnezeu este în permanenţă cu noi, te ascultă şi îţi îndrumă paşii. Dumnezeu nu te ajută când îi ceri, ci atunci când ai nevoie“, le-a spus el copiilor.

Apoi, le-a povestit că abandonat este doar omul care nu-l mai iubeşte pe Dumnezeu şi le-a povestit o întâmplare pe care el a trăit-o la Seminarul Teologic, din Tulcea. „A fost o perioadă în care părinţii mei aveau mari probleme financiare şi nu au putut să-mi mai trimită bani. Nu aveam ce să mănânc. Şi atunci m-am dus să cânt la biserică şi din puţinii bani câştigaţi am putut să mă întreţin. Părinţii mei nu au ştiu niciodată acest lucru“, le-a spus el.

„Voi sunteţi mai binecuvântaţi de Dumnezeu, pentru că aveţi cea mai mare familie“, le-a spus el.

Apoi, i-a luat deoparte pe fiecare şi i-a povăţuit şi le-a cerut ca după slujba de duminică de la biserică să vină la el pentru a-i povăţui.

Copiii sunt foarte încântaţi de noul proiect al Bisericii şi mulţi şi-ar dori să-şi găsească un loc în noul aşezământ.  I-a încântat ideea de a se putea gospodări singuri. Se simt bine şi la centrul de plasament, unde pot să-şi urmeze pasiunile, care nu sunt puţine: unii fac sport, această pasiune permiţându-le să meargă în străinătate la cantonament, iar Sinan chiar cochetează cu echipa de fotbal „Săgeata Năvodari“. Fiecare are câte un dar: unul este talentat la desen, altul la dansuri populare.

Constanţa, pe primul loc la abandon, în 2013

În prezent, în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa sunt abandonaţi 10 copii: 4 pe secţia de Neonatologie şi 6 la Pediatrie. De la începutul anului, au fost abandonaţi 90 de copii, spune Roxana Onea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului Constanţa.

Pe parcursul anului trecut, numărul celor abandonaţi a fost de 275, iar în anul anterior 263 de copii nu au fost doriţi de cei care le-au dat viaţă. „Sunt cifre mici, dacă ne gândul că în anii 2000 aveam în jur de 600 de abandonuri“ spune Roxana Onea.

Acum trei ani, Constanţa a fost pe primul loc la numărul de copii abandonaţi, dar şi la numărul de adopţii“, spune Roxana Onea. Trei sferturi dintre micuţi sunt reintegraţi în familia lărgită, de regulă bunica copilului fiind cea care îl ia pe micuţ şi îl creşte.

În prezent, în centrele de plasament din Constanţa sunt îngrijiţi 550 de copii, adolescenţi şi tineri, iar alţi 400 sunt la asistenţii maternali.

La nivel naţional, conform datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), în 2013 au fost abandonaţi 1449 de copii, în 2012 numărul a fost de 1474, în 2011 – 1432 copii, în 2010 – 1315 copii, 2009 – 1.400 copii, în 2008 – 1317 copii, în 2007 – 1710 copii, în 2006 – 2216 copii, în 2005 – 2580 copii, în 2004 – 4614 copii, iar în 2003 – 5130 de copii.

Conform ANPDCA, o parte dintre aceşti copii părăsiţi în unităţile sanitare au fost reintegraţi în familie sau în familia extinsă.

Contact Form Powered By : XYZScripts.com