Header image

Creştinul şi superstiţiile

În pravila bisericească ortodoxă se spune că “superstiţia este o credinţă de prisos (falsă), prin care Dumnezeu este defăimat. Superstiţiile sunt moştenite de la strămoşii păgâni şi s-au păstrat în popor de cei neştiutori. Cine crede în ele săvârşeşte un păcat, căci prin ele se falsifică adevărul dumnezeiesc şi se canonisesc ca şi vrăjitoria”.

Preoţii ortodocşi au atras atenţia, în nenumărate rânduri, că este interzisă credinţa în superstiţii. Şi totuşi, aproape că nu există român care să nu aibă cel puţin o superstiţie, indiferent cât de credincios ar fi. Acest lucru este, până la urmă, un paradox. Când „frica de Dumnezeu” se transformă în „frică de superstiţii”, acestea ajung să fie ridicate la rang de religie.

De unde această credinţă puternică în superstiţii? Una dintre explicaţii ar fi ca multe dintre ele s-au adeverit de-a lungul timpului. Dar şi pentru aceasta există o motivaţie: atunci când crezi cu tărie că un lucru se va întâmpla, acel lucru chiar se va întâmpla, în plus, nu de puţine ori oamenii au constatat că, de exemplu, cifra 13, pisica neagră sau întoarcerea din drum nu au adus deloc ghinion, ci dimpotrivă, sau ca oglinda spartă n-a fost urmată de nici o nenorocire, ba chiar, uneori, s-au petrecut evenimente fericite.

Ce spune Biserica

Dar, oricâte argumente ştiinţifice şi religioase s-ar aduce, românii continuă, la început de secol XXI, să creadă în superstiţii. Biserica Ortodoxă a identificat câteva dintre superstiţii, îndemnând credincioşii să renunţe la ele. În raport cu învăţăturile bisericeşti, puteţi mătura liniştiţi seara prin casă, să daţi foc împrumut, să spălaţi şi să coaseţi vinerea, să începeţi un lucru marţea sau sâmbătă, să cheltuiţi bani lunea, să vă întoarceţi din drum şi să rămâneţi nepăsători atunci când pisica neagră vă taie calea. (Apropo: dacă se întâlnește un preot cu o pisică neagră, cui îi va merge rău?) Nu va fi nici o problemă dacă se vor şterge două persoane în acelaşi timp cu acelaşi prosop şi nu vă va merge rău dacă vă mănâncă nasul sau vi se zbate ochiul.

Biserica atenţionează că sunt superstiţii portul talismanelor, datul peste groapă a unui cocoș la înmormântarea cuiva, spartul cănilor la înmormântare, cele 24 de opriri, credinţa că momentul în care cânta cucuveaua înseamnă prevestirea morţii cuiva, aruncarea banilor în fântână pentru împlinirea unor dorinţe, aruncarea banilor pe drum ori prin ape, atunci când se merge cu un cortegiu mortuar şi că nu este bine a se boteza în aceeaşi apă mai mulţi copii. Tot superstiţie este considerat şi crezul că împărtăşirea celui bolnav ar aduce după sine şi obştescul sfârşit, mai ales dacă este şi într-o stare de boală mai avansată sau incurabilă sau că săvârşirea Sfântului Maslu persoanelor care sunt bolnave are rostul de a grăbi sfârşitul acestora. De asemenea, întâlnirea cu preotul nu înseamnă neşansă, ghinion, nenorocire ori blestem.

Superstiţii sunt credinţa în vise, ghicitul în cafea, bătutul în lemn şi scuipatul în sân, precum şi legarea unei aţe roşii la copii pentru alungarea deochiului.

Suntem campioni la numărul de superstiţii

Sutele de superstiţii existente în ţara noastră îi plasează pe români pe primele locuri în lume în ce priveşte numărul acestora. Dacă ar fi să ţinem cont de ele, aproape la fiecare pas pe care îl faci te întâlneşti cu o superstiţie. Dacă vi se zbate ochiul drept, vei afla de o naştere în familie, iar dacă se zbate cel sting, trebuie să te aştepţi la un deces sau o mare dezamăgire. Pentru cei care vor să se căsătorească este bine să evite să se aşeze la colţul mesei, să fie măturaţi din greşeală, să treacă peste gunoiul strâns după măturat sau să scuture faţă de masă după apusul soarelui. De asemenea, printre superstiţiile românilor se număra spargerea unei oglinzi, care prevesteşte moartea cuiva.

Primirea în dar a unei oglinzi este şi ea semn de ghinion, iar stingerea unei lumânări fără motiv în timpul unei ceremonii înseamnă că prin preajmă sunt spirite negative. Este un semn norocos să întâlneşti un coșar şi aduce ghinion să aprinzi trei ţigări cu acelaşi chibrit. Spiritele rele nu te pot atinge atunci când eşti aşezat în interiorul unui cerc, iar o pană de lebădă ascunsă în perna iubitului asigura fidelitatea acestuia. Dacă un foarfece cade pe jos, iubitul ţi-a fost necredincios (asta numai în cazul în care ai uitat să pui pana de lebădă!). Un steag nu trebuie să atingă niciodată pământul, pentru că aduce ghinion. Dacă te-ai îmbujorat fără motiv şi îţi ard obrajii, se spune că cineva vorbeşte despre tine.

Mâncărimile la talpa piciorului drept anunţă o călătorie, iar dacă te uiţi prea des la unghii să fii sigur că cineva te vorbeşte de rău. Ghinion aduce şi lăsarea pantofilor încrucişaţi la descălţare, îmbrăcarea hainelor pe dos, tăiatul unghiilor vinerea sau duminică şi după apusul soarelui, călcatul rufelor duminică, scăparea pieptenelui pe jos în timpul periajului, pierderea unei mănuşi sau aşezarea unei pălării pe masa sau pe pat. Tot superstiţiile româneşti spun că este bine să-ţi pui o dorinţă când îmbraci haine noi, să porţi tot timpul o monedă în buzunar şi să pui numele copilului după o persoană în viaţă. Dacă te mănâncă palma dreaptă, dai bani în curând, iar dacă te mănâncă palma stângă, vei primi bani. Dacă îţi auzi numele strigat noaptea, nu trebuie să te întorci, pentru că efectele pot fi catastrofale. Nu este bine să stai în faţa oglinzii pe întuneric şi nici să arăţi luna cu degetul, pentru că vei rămâne fără degete. O superstiţie bine cunoscută este şi aceea că aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar.

Totodată, este bine să nu vă găsească anul nou cu datorii, altfel veţi avea datorii tot anul. Prima persoană care va suna sau va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită. Dacă prima persoană care va intra în casa e femeie – va fi un an prost, dacă e bărbat – va fi un an norocos. Dacă pe mormântul cuiva vor creşte flori, acel om a fost om bun. Dacă vor creşte buruieni, acela a fost om rău. Dacă un tablou cade brusc de pe perete, e semn că, în curând, va muri un prieten sau o rudă. Poate fi şi semn de boală gravă, de ghinion sau de drum îndepărtat. în fine, putem trage şi o concluzie, anume că superstiţiile romaneşti poartă o amprentă sumbră, în marea lor majoritate acestea prevestind morţi, boli iminente sau alte nenorociri.

Cel mai supărător lucru este atunci când superstițiile se amesteca cu rânduielile bisericești când mergi la vreo mănăstire si vezi la pangar Visul Maicii Domnului sau Talismanul cum poți să le explici credincioșilor ca este o superstiție ? De aceea sper ca acest articol să fie un semnal de alarmă pentru cei care promovează astfel de sincretism liturgico-superstițios .

Important este ca raţiunea să învingă aceste false credinţe, căci altfel riscăm să devenim sclavii propriilor noastre superstiţii.

sursa http://satunou.iasi.mmb.ro

Contact Form Powered By : XYZScripts.com