Header image

Cum ar trebui să fie mănăstirile în zilele noastre?

3:19, marți, 12 mai, 2015 | Cuvinte-cheie:

D.: Cum ar trebui să fie mănăstirile în zilele noastre?

Maica Gavrilia: Ar trebui să deschidă porțile: să deschidă ușa, să primească lumea și să asculte problemele și necazurile lor. Acesta este marele ajutor pe care îl poate da un creștin…

Îmi amintesc, că într-o zi, pe când mă aflam la Mănăstirea Noul Ierusalim, a venit în vizită un grup de oameni. Strigau, se îmbrânceau, glumeau și erau îmbrăcați nepotrivit. I-am văzut de la fereastră pe când se apropiau de poarta mănăstirii. Nu am ieșit să-i văd atunci când au bătut, dar i-am văzut plecând după o vreme. Comportamentul lor era complet diferit: fiecare mergea singur pe cărare, tăcut și gânditor. Am ieșit și am întrebat-o pe Maica Stareță:

– Cine erau acești oameni?

– Ne-a vizitat un grup, copilul meu, în pantaloni scurți, rochii decoltate și așa mai departe. Au venit strigând și unul dintre ei m-a întrebat: „Gerondissa, ne acceptați așa cum suntem?” Le-am spus: „Mănăstirea nu este a mea. Îi aparține Preasfintei Fecioare.” Și au intrat.

Călugărița: Foarte bine a spus.

Maica Gavrilia: Gerondissa a continuat:

– Au intrat și peste puțin timp au început să se închine la icoane și să aprindă lumânări… Când au plecat, mi-au spus: „Este o mănăstire foarte frumoasă, Gerondissa.” „Mergeți în pace, copiii mei, și fie ca binecuvântarea ei să fie cu voi”, le-am spus. Apoi au plecat.

Vă puteți imagina cât de mult rău ar fi făcut această stareță dacă, văzându-i în atâta neorânduială, le-ar fi spus să plece?
Pentru că privind de la fereastră, am văzut cât de schimbați erau la ieșirea din mănăstire…

„MAICA GAVRILIA. ASCETA IUBIRII”, Editura Episcopiei Giurgiului, 2014

Contact Form Powered By : XYZScripts.com