Header image

Cum se ţine o sărbătoare

Care sunt restricţiile pe care le impune o sărbătoare? Ce ar trebui şi ce nu ar trebui să facem în zilele de sărbătoare?

În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie. În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar. Ar fi absurd să reproşăm cuiva că în zi de sărbătoare şi-a adăpat animalele şi le-a hrănit sau că şi-a încălzit mâncarea pentru a sta la masă ori că şi-a făcut ceva de mâncare, de exemplu o salată.

Se poate ajunge, dintr-o teamă exagerată de a nu greşi, la a-ţi interzice necesităţile zilei, de exemplu un duş sau călcatul unor haine în zi de sărbătoare – când intervine, de fapt, păcatul?

Cum spuneam, în zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar. Păcatul apare atunci când săvârşim o lucrare care nu este absolut necesară în zi de sărbătoare, dintr-o rea intenţie, conştienţi fiind că încălcăm nişte îndrumări ale Bisericii.

Nu este obligatoriu să ţinem sărbătorile cu cruce neagră

Care este diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cele cu cruce neagră?

Diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cruce neagră, din punct de vedere liturgic, este dată de bogăţia şi solemnitatea slujbelor, aşa cum le găsim în cărţile de cult.

Astfel avem:

sărbători mari – praznicele împărăteşti, sărbătorile Maicii Domnului şi ale sfinţilor mai importanţi. Aceste sărbători au cea mai desfăşurată slujbă: Vecernie Mică, Vecernie Mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare la Utrenie. În calendare, semnul distinctiv pentru importanţa slujbei este crucea roşie încadrată de cerc sau paranteze;

sărbătorile sfinţilor cu priveghere şi polieleu – spre deosebire de cele mari, acestea nu sunt însoţite de pre şi postserbări (înainteprăznuire şi odovanie). În calendare sunt marcate cu o cruce roşie sau neagră cu o singură paranteză;

sărbătorile sfinţilor fără priveghere – acestea nu au Vecernie Mică, dar au Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare. În calendare sunt marcate cu o cruce simplă;

sărbători ale sfinţilor mai puţin însemnaţi. Sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie. În calendare sunt marcate cu cruce neagră;

Accentuez faptul că în zilele cu cruce roşie este bine să ne ferim a lucra ceea ce nu este absolut necesar. Sărbătorile cu cruce neagră nu este obligatoriu să le ţinem, aşa cum avem poruncă să le ţinem pe cele cu cruce roşie. Crucea neagră vrea să ne arate ca este vorba de un sfânt mai important cu o slujbă puţin diferită de zilele de rând. Desigur, dacă avem totuşi evlavie pentru un sfânt trecut cu cruce neagră şi vrem să ţinem ziua lui ca pe o sărbătoare cu cruce roşie, nu greşim.

Când începe şi când se termină o zi de sărbătoare din punct de vedere liturgic? Acesta este intervalul în care nu se lucrează?

Din punct de vedere liturgic, o zi de sărbătoare începe din seara precedentă, odată cu slujba Vecerniei, şi se termină cu slujba Ceasului IX din după-amiaza sărbătorii respective. Teoretic, acesta este intervalul în care nu se lucrează.

www.doxologia.ro

img_5537-500x333

Contact Form Powered By : XYZScripts.com