Header image

Despre Biserică şi Stat în jurnalul mareşalului Ion Antonescu

16:04, luni, 10 martie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Pentru cunoaşterea şi înţelegerea istoriei este nevoie de cercetarea izvoarelor. Preluarea judecăţilor de valoare deja lansate în mediul ştiinţific sau reluarea subiectelor discutate în alte lucrări nu reprezintă decât un demers contraproductiv.

De asemenea, chiar şi acele izvoare care aparent nu anunţă nimic despre componenta spirituală totuşi pot aduce lumină sau devoala subiecte necunoscute până acum. Un exemplu în acest sens este jurnalul mareşalului Ion Antonescu, publicat într-o primă parte pentru perioada 4 noiembrie 1940-31 decembrie 1941, de regretatul profesor de istorie Gheorghe Buzatu, la Casa editorială Demiurg din Iaşi, în anul 2008. În demersul său, editorul a strâns ca într-un adevărat puzzle însemnările succinte despre întâlnirile mareşalului cu diferite personalităţi ale timpului, participări ale acestuia la diferite evenimente şi în vizite în ţară şi peste hotare, şedinţe ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organisme ale statului. Deşi aceste însemnări sunt foarte scurte, totuşi vin să aducă lumină în câteva probleme bisericeşti ale timpului. Enumerăm aici atrocităţile maghiare din Ardealul ocupat, în care numeroşi români, unii preoţi, martiri, au căzut victime, apoi problema relaţiei dintre Statul naţional-legionar şi Biserică, extrem de tumultuoasă în toamna lui 1940 şi nu în ultimul rând planul de anvergură de reîncreştinare a provinciei date în administrarea statului român dintre Nistru şi Bug, numită Transnistria. În prima problemă identificată, cea a Ardealului ocupat, în jurnalul mareşalului lecturăm: „10 octombrie 1940, ora 17.00, audienţe … Episcopul Popovici – chestiuni în legătură cu atrocităţile maghiare“ (p. 68); probabil în aceeaşi problemă: „11 octombrie 1940, ora 19.00, audienţe: IPS Mitropolitul Bălan, … PS Vasile Stan, Episcopul Maramureşului“ (p. 69). Astfel de informaţii aduc lumină în chestiunea demersurilor întreprinse de cei doi episcopi expulzaţi din teritoriul ocupat, Nicolae Popovici şi Vasile Stan, ajutaţi de mitropolitul Nicolae Bălan, de a prezenta situaţia reală a românilor persecutaţi de către horthyşti. O a doua chestiune prezentă în documentul la care facem referire este legată de încercările legionarilor aflaţi la guvernare de a reforma organizarea şi funcţionarea Bisericii, prin presiuni la adresa ierarhiei şi chiar cereri de demitere a patriarhului Nicodim. Ori sursele istorice ne încredinţează de sprijinul lui Antonescu pentru conducerea Bisericii, motivând că astfel de reforme sunt necesare, dar se pot face numai într-o perioadă de linişte şi cu mult discernământ. Însă legionarii cereau insistent convocarea Sfântului Sinod şi discutarea grabnică a planului de reforme, demers dezavuat total atât de ierarhie, cât şi de general. În acest sens, în jurnal găsim: „20 noiembrie 1940, ora 12.00, IPSS Patriarhul – Instrucţiuni referitoare la întrunirea Sf. Sinod, în vederea reformelor bisericeşti“ (p. 94). Sesiunea Sfântului Sinod s-a deschis abia la începutul lui decembrie 1940, conform jurnalului: „3 decembrie 1940, ora 9.00, Mitropolitul Bălan informează pe dl. General ce se va discuta la deschiderea Sfântului Sinod“. Cu acest sprijin politic, ierarhia ortodoxă a reuşit să contracareze ingerinţele legionarilor în treburile bisericeşti, într-o perioadă care anunţa un conflict între generalul Antonescu şi Mişcarea legionară. Ultima problematică este legată de misiunea bisericească din Transnistria. După eliberarea celor două provincii româneşti şi trecerea Nistrului, s-a pus problema reîncreştinării Transnistriei. În discuţiile care se purtau pe această temă au fost angrenaţi inclusiv clerici. Aflat la Tighina, mareşalul Ion Antonescu (primise acest titlu în august 1941), în ziua de 27 august 1941, ora 16.00 primea în audienţă pe arhiereul Efrem Tighineanu, locţiitor al Arhiepiscopiei Chişinăului, şi pe arhimandritul Iuliu Scriban (p. 256). Primul ierarh va fi unul dintre cei mai mari susţinători ai reîncreştinării din Transnistria, în timp ce al doilea va conduce această misiune între august 1941-decembrie 1942. Tot la Tighina, la 12 septembrie 1941, la ora 13.30, mareşalul lua dejunul cu mai mulţi înalţi ofiţeri şi cu mitropolitul Nicolae Bălan. Prelatul ardelean se afla în Basarabia în misiunea de trezire spirituală a românilor loviţi de urgia bolşevică. Acestea sunt numai câteva secvenţe din jurnalul lui Ion Antonescu, o sursă importantă pentru cunoaşterea în cele mai mici detalii a unor subiecte de istorie bisericească românească recentă.

Extras din Memoria Bisericii, Adrian Nicolae Petcu, Luni, 10 martie 2014 (Ziarul Lumina)

,

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com