Header image

Educație alimentară – 5 mituri despre alimentație

Dr. Michelle McMacken, medic medicină internă la Bellevue Hospital Center din New York , o susținătoare a alimentației vegetariene, angajată în educarea pacienților, a studenților și a colegilor medici cu privire la îmbunătățirea stilului de viață și adoptarea unei alimentații benefice pentru sănătate, prezintă într-unarticol principalele cinci concepții greșitedespre alimentație pe care le-a întâlnit în practica medicală, atât printre pacienți, dar și printre colegii medici. Iată care sunt acestea:

1. ”Trebuie să mănânc mai multă proteină.”

Mulți nu realizează faptul că un american consumă în medie mai mult de două ori din doza zilnică recomandată de proteine, cea mai mare cantitate provenind din produse de origine animală.1,2

Din nefericire, proteinele de origine animală favorizează creșterea rapidă, dar nu doar a celulelor nomale, cât și a celor canceroase și au fost asociate cu o mulțime de tipuri de cancer, precum și cu boli de inimă, diabet, Alzheimer și pietre la rinichi.3,4

Alimentele de origine vegetală sunt și ele bogate în proteine, iar o dietă bazată pe alimente integrale și pe alimente vegetale asigură, în realitate, exact necesarul zilnic de proteine – circa 8 – 10 % din totalul de calorii. Acest lucru se întâmplă în mod natural atunci când oamenii au o alimentație vegetariană cu diverse alimente integrale – practic, nu este nevoie să calculăm cantitatea de proteine. Iar proteinele de origine vegetală nu sunt asociate cu cancer sau alte tipuri de boli. Din contră, acestea previn multe dintre bolile pe care le întâlnim astăzi.

2. ”Trebuie să beau lapte ca să am oase puternice.”

Multe persoane pun semnul egal între lactate și calciu, oase puternice, și prevenirea osteoporozei (densitate osoasă scăzută). Sloganurile publicitare au avut grijă de-a lungul generațiilor să perpetueze această idee. În orice caz, lactatele nu constituie răspunsul pentru aceste chestiuni. Studiile au arătate că, din contră, produsele lactate pot chiar să crească riscul de fracturi legate de osteoporoză.5-7

Scopul biologic al laptelui de vacă este să susțină creșterea rapidă a vițelului. Oamenii nu au nevoi nutriționale sau medicale pentru a consuma lapte de vacă sau laptele altui animal. Laptele de vacă are un nivel semnificativ de hormoni feminini, și de obicei conține antibiotice, pesticide, grăsimi saturate și colesterol – substanțe care, cu siguranță, nu fac bine corpului.

De asemenea, lactatele au fost asociate cu cancer de prostată, ovarian și uterin, precum și cu bolile de inimă și moarte prematură.7-13

Cele mai bune surse de CALCIU vin din pământ, din alimente precum varză kale, broccoli, varza chinezească și varza de Bruxelles. Iar ca bonus, aceste vegetale sunt foarte bogate în vitamina K, de asemenea importantă pentru oase puternice. Fasolea este și ea o sursă foarte bună de calciu. (…) Nu este nevoie să vizăm în mod special sursele de calciu din alimentație, pentru că o dietă diversificată, bazată pe vegetale și alimente integrale va asigura toată cantitatea de calciu de care avem nevoie.

3. ”Puiul, curcanul, peștele și ouăle sunt surse sănătoase de proteină.”

Puiul, curcanul, peștele și ouăle conțin cantități semnificative de colesterol și grăsimi saturate, în multe cazuri, la fel de mult ca vita16, așa că acestea nu sunt alimente sănătoase pentru inimă. Sursele vegetale de proteine conțin zero colesterol și mult mai puține grăsimi saturate. Carnea de pui și de curcan conține, de obicei, antibiotice, pesticide, impurități din fecale, și a fost asociată cu salmonela, stafilococi și alte focare infecțioase de boli. Carnea de pui, peștele și ouăle au fost asociate cu o creștere a riscului de diabet.17-25

Aproape toată carnea de pește conține mercur, care poate cauza probleme neurologice și cognitive; foarte multă conține, de asemenea, bifenili policlorurați  (PCBs), o toxină asociată cu cancerul.16 Iar un studiu recent a arătat că ouăle provoacă o bacterie intestinală să producă o substanță numită TMAO, care poate declanșa atacuri de cord și alte probleme cardiovasculare.26

Alimentele vegetale integrale asigură proteină din belșug și ele nu vin la pachet cu colesterol sau niveluri ridicate de grăsimi saturate. Din contră, proteina lor este împachetată cu fibre și mulți nutrienți necesari organismului. Surse vegetale importante de proteine sunt lintea, năutul, fasolea neagră, fasolea roșie, soia și quinoa. Vegetalele verzi precum spanacul, broccoli și mazărea sunt de asemenea destul de bogate în proteine. Dar nu uitați, nu este necesar să căutați alimente vegetale bogate în proteine, deoarece o alimentație vegetariană variată bazată pe alimente integrale va asigura suficientă proteină, fără eforturi speciale.27

4. ”Nu pot să mănânc carbohidrați.”

Mulți oameni sunt în mod eronat lăsați să creadă că ar trebui să evite carbohidrații, în special pentru managementul greutății și al diabetului. În schimb, ei se concentrează pe proteine – în special proteine animale – și pe grăsimi. Din păcate, această abordare crește, de fapt, riscul bolilor cronice și decesului28-32, și îi privează pe oameni de numeroși nutrienți aflați în alimentele care conțin carbohidrați.

Este adevărat faptul că nu toți carbohidrații sunt la fel. Glucidele rafinate, foarte procesate pot crește trigliceridele, pot favoriza acumularea de kilograme în plus și pot ridica nivelul zahărului în sânge. Pe de altă parte, amidonurile care provin din cereale integrale aduc cu ele fibre, acizi grași esențiali, vitamine din grupul B, zinc și proteine și constituie o excelentă sursă de energie.

Leguminoasele, legumele, vegetalele bogate în amidon, fructele sunt surse sănătoase de carbohidrați.

Echilibrarea acestor alimente cu vegetale fără amidon constituie o metodă optimă pentru a pierde în greutate, pentru a ține sub control diabetul și a anula bolile de inimă.

5. ”Hrana sănătoasă este prea scumpă.”

Nu e nevoie să faceți cumpărăturile la magazine specializate în alimente sănătoase pentru a găsi alimente nutritive. Unele dintre cele mai sănătoase alimente sunt cel mai puțin costisitoare și sunt disponibile în majoritatea băcăniilor și la piețele fermierilor locali. Fasolea, lintea, orezul integral, legumele congelate sunt, de obicei, ieftine, mai ales dacă se cumpără uscate sau vrac. (Fructele și legumele organice pot să coste mai mult, dar o alimentație vegetariană chiar nonorganică este mai nutritivă decât una omnivoră, bazată pe carne, pește, lactate, organice sau altfel.)

Chiar și atunci când alimentele procesate și produsele de origine animală sunt vândute mai ieftin, ele sunt de fapt scumpe dacă gândim în termeni de costuri pentru sănătatea dumneavoastră. Ceea ce ați putea economisi acum, s-ar putea să cheltuiți mai târziu în farmacii și pe facturile de la medic.

__________

Referințe:

Institute of Medicine. Dietary Reference Intakes for Energy, Carbohydrate, Fiber, Fat, Fatty Acids, Cholesterol, Protein, and Amino Acids. Washington, DC: National Academies Press; 2002.
Rizzo NS, Jaceldo-Siegl K, Sabate J et al. Nutrient profiles of vegetarian and nonvegetarian dietary patterns. J Acad Nutr Diet 2013; 113(12):1610-9.
3Campbell TC, Campbell TM. The China Study: Startling Implications for Diet, Weight Loss, and Long-Term Health. Dallas: BenBella Books; 2006.
Barnard NB, Weissinger R, Jaster BJ, et al. Nutrition Guide for Clinicians, First Edition. Washington, DC: Physicians Committee for Responsible Medicine; 2007.
5 U.S. Department of Health and Human Services. Bone Health and Osteoporosis: A Report of the Surgeon General. Rockville, MD: U.S. Department of Health and Human Services, Office of the Surgeon General; 2004.
Feskanich D, Willett WC, Colditz GA. Calcium, vitamin D, milk consumption, and hip fractures: a prospective study among postmenopausal women. Am J Clin Nutr 2003; 77:504-11.
Michaëlsson K, Wolk A, Langenskiöld S, et al. Milk intake and risk of mortality and fractures in women and men: cohort studies. British Medical Journal2014;349:g6015.
Qin LQ, Xu JY, Wang PY, et al. Milk consumption is a risk factor for prostate cancer: Meta-analysis of case-control studies. Nutr Cancer 2004; 48(1):22-7.
Qin LQ, Xu JY, Wang, PY, et al. Milk consumption is a risk factor for prostate cancer in Western countries: Evidence from cohort studies. Asia Pac J Clin Nutr 2007; 16(3):467-76.
10 Chan JM, Stampfer MJ, Ma J, et al. Dairy products, calcium, and prostate cancer risk in the Physicians’ Health Study. Presentation, American Association for Cancer Research, San Francisco, April 2000.
11 Chan JM, Stampfer MJ, Giovannucci E, et al. Plasma insulin-like growth factor-I and prostate cancer risk: a prospective study. Science1998; 279:563-565.
12 Genkinger JM, Hunter DJ, Spiegelman D, et al. Dairy products and ovarian cancer: a pooled analysis of 12 cohort studies. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev 2006; 15:364–72.
13 . Ganmaa D, Sato A. The possible role of female sex hormones in milk from pregnant cows in the development of breast, ovarian, and corpus uteri cancers. Med Hypotheses 2005; 65:1028–37.
14 http://nutritionfacts.org/video/phytates-for-the-prevention-of-osteoporosis/
15 López-González AA, Grases F, Monroy N, et al. Protective effect of myo-inositol hexaphosphate (phytate) on bone mass loss in postmenopausal women. Eur J Nutr 2013; 52(2):717-26.
16 Simon, D. Meatonomics. San Francisco, Conari Press, 2013.
17Li Y, Zhou C, Zhou X, et al. Egg consumption and risk of cardiovascular diseases and diabetes: a meta-analysis. Atherosclerosis 2013; 229(2):524-30.
18 Djoussé L, Gaziano JM, Buring JE, et al. Egg consumption and risk of type 2 diabetes in men and women. Diabetes Care 2009; 32(2):295-300.
19 Radzevičienė L1, Ostrauskas R. Egg consumption and the risk of type 2 diabetes mellitus: a case-control study. Public Health Nutr2012; 15(8):1437-41.
20 Tonstad S, Butler T, Yan R, et al. Type of vegetarian diet, body weight, and prevalence of type 2 diabetes. Diabetes Care 2009; 32(5):791–6.
21 Chiu TH, Huang H, Chiu Y. Taiwanese vegetarians and omnivores: dietary composition, prevalence of diabetes and impaired fasting glucose. PLoS One 2014; 9(2):e88547.
22 van Nielen M, Feskens EJ, Mensink M. Dietary protein intake and incidence of type 2 diabetes in Europe: the EPIC-InterAct Case-Cohort Study. Diabetes Care 2014; 37(7):1854-62.
23 van Woudenbergh GJ, van Ballegooijen AJ, Kuijsten A, et al. Eating fish and risk of type 2 diabetes: a population-based, prospective follow-up study. Diabetes Care 2009; 32:2021–6.
24 Kaushik M, Mozaffarian D, Spiegelman D, et al. Long-chain omega-3 fatty acids, fish intake, and the risk of type 2 diabetes mellitus.Am J Clin Nutr 2009; 90:613–20.
25 Djoussé L, Gaziano JM, Buring JE, et al. Dietary omega-3 fatty acids and fish consumption and risk of type 2 diabetes. Am J Clin Nutr2011; 93:143–50.
26 Tang WH, Wang Z, Levison BS. Intestinal microbial metabolism of phosphatidylcholine and cardiovascular risk. N Engl J Med 2013; 368(17):1575-84.
27 Young VR, Pellett PL. Plant proteins in relation to human protein and amino acid nutrition. Am J Clin Nutr 1994; 59 (suppl):1203S-1212S.
28 Larsson SC, Orsini N. Red meat and processed meat consumption and all-cause mortality: a meta-analysis. Am J Epidemiol 2014; 179(3):282-9.
29 Lagiou P, Sandin S, Lof M, et al. Low carbohydrate-high protein diet and incidence of cardiovascular diseases in Swedish women: prospective cohort study. British Medical Journal 2012; 344:e4026.
30 Fung TT, van Dam RM, Hankinson SE, et al. Low-carbohydrate diets and all-cause and cause-specific mortality: two cohort studies.Ann Intern Med 2010; 153(5):289-98.
31 Noto H, Goto A, Tsujimoto T, et al. Low-carbohydrate diets and all-cause mortality: a systematic review and meta-analysis of observational studies. PloS One 2013; 8(1):e55030.
32 de Koning L, Fung TT, Liao X, et al. Low-carbohydrate diet scores and risk of type 2 diabetes in men. Am J Clin Nutr 2011; 93(4):844-50.

Contact Form Powered By : XYZScripts.com