Header image

Europa şi homosexualitatea. Medic de familie: „Raportul Lunacek încalcă drepturile omului” (interviu)

13:07, sâmbătă, 15 februarie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , , , , , , , , , , , ,

Vă prezentăm un interviu realizat cu Alina Ioana Dida, medic de familie şi colaboratoare la site-urile Rost Online şi Culturavieţii.ro. Interviul a fost realizat de Epoch Times.

Parlamentul European a aprobat la începutul lunii februarie, cu 394 de voturi pentru, 176 împotrivă şi 72 de abţineri „Foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei şi discriminării pe motiv de orientare sexuală şi identitate de gen”, aşa numitul Raport Lunacek.

„Chiar dacă acesta a fost o rezoluţie non-legislativă, fără aplicare obligatorie, el vorbeşte doar de drepturile persoanelor LGBTI care sunt desprinse artificial de drepturile omului şi sunt privite ca aparţinând unui grup separat, ceea ce subminează principiul universalităţii drepturilor. Unii sunt mai egali decât ceilalţi şi drepturile persoanelor gay trebuie să aibă prioritate”, susţine Alina Ioana Dida, medic de familie, într-un interviu acordat Epoch Times.

Epoch Times: Ce consecinte credeţi că ar avea adoptarea raportului Lunacek pentru societatea românească?

Raportul Lunacek s-a soldat cu votarea unei rezoluţii care nu este obligatorie pentru statele membre UE, dar el a fost dezbătut în ciuda unor proteste masive ale cetăţenilor europeni. După respingerea raportului Estrela în dec. 2013, lobby-ul gay s-a folosit de o procedură paralelă pentru a face presiuni în Parlamentul European şi a re-introduce aceleaşi propuneri radicale (finanţarea avortului din bani publici şi educaţia sexuală obligatorie încă din grădiniţă), la care a adăugat privilegii acordate în funcţie de orientarea sexuală. Rezoluţia Lunacek ar putea sta la baza unei viitoare Directive, legea unională obligatorie.

În urma mai multor documente pentru sau numai despre homosexualitate, adoptate de UE fără dezbateri publice, cetăţenii europeni au devenit mai interesaţi de ceea ce se stabileşte la Bruxelles.

În Franţa, ţară fondatoare UE, în ianuarie, sute de mii de oameni au manifestat pentru familia naturală şi împotriva teoriei genului, introdusă obligatoriu în învăţământ în 2013. Conform acestei teorii, fără bază ştiinţifică, sexul este un construct social şi fiecare copil trebui învăţat să-şi descopere „identitatea de gen” încă din şcoala primară.

Parlamentarii europeni au reuşit să dezmorţească atmosfera şi oamenii se implică în dezbateri. Ei se vor mobiliza şi pentru alegerile din mai 2014.

Cum vă explicaţi că Lunacek a trecut în timp ce Estrela a fost respins, iar europarlamentarii români au votat diferit în cele două cazuri?

În 2013 trei Iniţiative Cetăţeneşti Europene au ajuns pe masa Comisiei Europene. S-a vorbit puţin în presa românească de ICE Unul dintre noi, de protejare a vieţii umane încă de la concepţie, pentru care au votat 2 milioane de cetăţeni europeni, dintre care peste 130.000 români. Deocamdată, această ICE a reuşit să producă un status quo în ceea ce priveşte statutul embrionului în ţările membre UE.

Fondurile alocate de Uniune pentru cercetări pe embrioni pot ajunge, ca până acum, în statele care aveau legislaţia înainte de a se începe dezbaterea la nivel european, iar politica în ceea ce priveşte avortul se va stabili, ca şi până acum, la nivelul fiecărui stat în parte.

După respingerea Raportului Estrela, cu un vot foarte strâns totuşi, lobby-ul gay a făcut presiuni imense pentru a-şi mai atinge din obiective până la alegerile din mai.

Oamenii politici români vorbesc puţin sau deloc despre problema avortului şi despre problemele de bioetică în general şi nu toţi au convingeri solide în acest domeniu. Aderenţa unui mare număr de cetăţeni români la ICE „Unul dintre noi” a arătat faptul că această problemă e importantă pentru ei şi va conta la europarlamentare.

Balanţa de forţe s-a modificat; cetăţenii contează mai mult acum. Deja asociaţiile implicate direct în ICE sau care au participat la dezbaterea din online au publicat „liste” cu cei care au votat pro-Estrela sau Lunacek. Ei vor fi „evitaţi” la votul din mai de simpatizanţii pro-life.

Şi lobby-ul gay înţelege acum care este miza acestor alegeri. ILGA-Europe are o campanie prin care îi îndeamnă să se prezinte la vot pe toţi cei care doresc „egalitate gay în Europa”.

Au existat voci care au susţinut că prin aceste raporturi, minorităţile sexuale devin grupuri privilegiate în faţa legii, iar în numele libertăţii lor, este îngrădit dreptul majorităţii la exprimarea propriei morale şi concepţii privind familia…

Raportul propune ca UE să introducă în strategia-cadru un „mecanism” care să asigure faptul că nici o lege ulterioară a Uniunii nu va aduce atingere intereselor persoanelor gay.

Acest lucru riscă să creeze un privilegiu fără precedent, având în vedere că orice lege este contrară intereselor unui grup sau altuia. De fapt, un asemenea „mecanism” ar echivala cu un drept de veto pentru persoanele gay, pe care numai ele l-ar avea. Prima întrebare ar fi: de ce numai ele să aibă drept de veto? Drepturile omului sunt pentru toţi şi ele nu trebuie să ajungă privilegii pentru unii.

Raportul vorbeşte doar de „drepturile persoanelor LGBTI”. „Drepturile” lor sunt desprinse artificial de drepturile omului şi sunt privite ca aparţinând unui grup separat, ceea ce subminează principiul universalităţii drepturilor. Unii sunt mai egali decât ceilalţi şi drepturile persoanelor gay trebuie să aibă prioritate, spune rezoluţia.

Ca medic, ce efecte credeţi că ar avea recunoaşterea parteneriatelor civile şi a căsătoriilor partenerilor de acelaşi sex, asupra copiilor?

Proiectul de Lege al parteneriatului civil este dezbătut acum la Camera Deputaţilor. El a fost respins de Senat şi nu este susţinut de Guvern, dar Camera are rol decizional şi va conta votul în plen. Drepturile conferite de ”parteneriat” sunt copiate din Codul Civil, capitolul despre Căsătorie, ceea ce înseamnă că legea se adresează doar cuplurilor de acelaşi sex; această lege echivalează cu o legalizare de facto a căsătoriei homosexuale.

Pentru ca asemenea „cupluri” nu pot avea copii în mod natural, ele vor solicita, cum au făcut (şi au obţinut) în alte state UE, adopţia de copii şi o lege de reproducere umană asistată medical (RUAM) doar pentru ele. Dacă am lăsa la o parte dezbaterea despre familie, instituţie milenară (şi nu un drept), al cărei sens şi definiţie ar fi zguduite şi în România dacă legea trece de Cameră, problema filiaţiei ar rămâne cea mai spinoasă.

Legea e o cutie a Pandorei: se modifică percepţia colectivă despre familie, atât pentru adulţi cât şi pentru copii, când spui că diferenţele dintre sexe nu contează, dar din aceste diferenţe rezultă filiaţia şi aici intervine responsabilitatea noastră faţă de copii.

Să stabileşti că un copil are doi părinţi de acelaşi sex înseamnă să-l privezi, în mod conştient şi dictatorial, de mamă şi de tată. Astfel ar apărea filiaţia socială, fără legătură cu realitatea umană. Este nedrept şi discriminatoriu să împiedici un copil să-şi cunoască originile sau să aibă acces la vreo parte din ascendenţa sa.

Copilul nu este o jucărie, pe care să o fabricăm, când dorim, din „materialele” alese de noi. Fundamentul identităţii umane este diferenţierea sexuală; filiaţia socială creează cadrul pentru o nouă ordine antropologică, care nu mai ţine cont de sex, ci de gen.

Ce drepturi fundamentale sunt încălcate prin raportul Lunacek? Voci critice susţin că libertatea de gândire şi de exprimare în România vor fi limitate în numele combaterii „homofobiei” şi a „ne-discriminării”….

Raportul le propune statelor membre să înregistreze şi investigheze aşa-numitele „crime motivate de ură” la adresa homosexualilor şi să adopte legislaţie penală contra incitării la ură pe baza orientării sexuale şi identităţii de gen Acest tip de legislaţie, acolo unde ea există, serveşte exclusiv pentru suprimarea exprimării opoziţiei publice faţă de stilul de viaţă homosexual. Totodată, pretinde ca persoanele LGBT să nu fie în nici un fel restricţionate în exprimarea publică şi de adunare, ceea ce înseamnă un dublu standard.

Acum, ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii lucrează la proiectul „Educaţia pentru sănătate”, materie care va fi obligatorie în şcoli. Proiectul va fi pus în dezbatere publică în curând. Rămâne de văzut dacă manualul va avea „încărcătură ideologică” şi dacă, la fel ca în Franţa, va proslăvi teoria genului, care interzice orice formă de „discriminare de gen”.

Pilon central al revoluţiei sexuale, teoria genului a năruit fundamentele morale ale civilizaţiei europene, valorile şi instituţiile civilizaţiei noastre şi a deschis călea spre „căsătoria între persoane de acelaşi sex”.

sursa drumeuropean.ro

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com