Header image

Expoziţie prilejuită de împlinirea a 140 de ani de la naşterea Mitropolitului Gurie Grosu, vernisată în capitală

23:24, joi, 12 ianuarie, 2017 | Cuvinte-cheie: , , ,

Părinte spiritual al Basarabiei, care a slujit la două altare: cel al credinţei şi cel al culturii – astfel este apreciat în eternitate primul Mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu. La Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” a fost inaugurată o expoziţie cu prilejul aniversării a 140 de ani de la naşterea mitropolitului, relatează Mesager.

Parastasul de pomenire al Mitropolitului Gurie Grosu a fost săvârşit de un sobor de preoţi, printre care şi parohul bisericii din satul lui natal.

„Mă mândresc că fac slujbe în satul natal al mitropolitului, acolo unde s-a născut. Sătenii noştri şi toţi cei de pe Valea Işnovăţului ne bucurăm de acest mare ierarh, Mitropolitul Gurie Grosu. Avem un bust amplasat în satul nostru, în ograda bisericii”, a spus parohul bisericii satului Nimoreni, Serafim Munteanu.

Gurie Grosu s-a născut în ianuarie 1877 la Nimoreni. Şi-a făcut studiile la Mănăstirea Curchi, le-a continuat la Seminarul Teologic din Chişinău, apoi la Academia Teologică din Kiev. A revenit în Basarabia în 1902 şi s-a implicat cu toată credinţa în procesul de Renaştere Naţională.

„Este mitropolitul emblematic al Basarabiei, care a fost şi o faţă înaltă bisericească, dar şi un om de cultură, care aşa cum spunea Nicolae Iorg, „a dus greul luptei pentru recâştigarea şi promovarea limbii române în Basarabia”, a afirmat președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Arcadie Suceveanu.

Expoziţia „Păstorul de neam” aduce în circuit documente, fotografii, cărţi, publicaţii, sar în primul rând revista „Luminătorul” întemeiată de către mitropolit.

„Mitropolitul Gurie a fost un editor de carte, a întemeiat tipografia unde se tipăreau cărţi atât pentru serviciul divin din Basarabia, cât şi pentru folosul creştinilor. Sub autoritatea lui în Biserică s-a trecut la Calendarul pe stil nou, pentru care a avut de pătimit”, a menționat directorul Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Vasile Malanețki.

Faptele culturale şi duhovniceşti ale mitropolitului le descoperim în „Mitropolitul Gurie – Operă zidită în destinul Basarabiei” – a doua carte din preconizata trilogie îngrijită de Silvia Grosu, descendentă a acestei dinastii.

„Ceea ce ne-a fascinat în întreaga operă a mitropolitului este acea armonie pe care o face, acea punte trainică care o durează între credinţă şi între cultură, iată această denumire „Mitropolitul Gurie: misiunea de credinţă şi cultură” o va purta întreaga trilogie”, a spus doctorul în istorie, Silvia Grosu.

„A fost una dintre personalităţile cheie ale unirii Basarabiei cu România şi atât până la unire, cât şi după, mitropolitul şi-a făcut un ideal sfânt din mişcarea pentru consolidarea sufletească a românilor de pe ambele maluri ale Prutului”, a specificat cercetătorul științific, Veronica Boldișor.

Mitropolitul Gurie Grosu, care pleda pentru luminarea neamului prin credinţă şi ştiinţă de carte, a decedat în 1943 şi este înmormântat la Mănăstirea Cernica din Bucureşti.

Sursa: www.trm.md

Contact Form Powered By : XYZScripts.com