Header image

Fenomenul sectar în Republica Moldova: realitati din ultimul deceniu

22:42, duminică, 2 decembrie, 2012 | Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

După căderea cortinei de fier, care ne izola în plin sens al cuvîntului de lumea exterioară, «homo sovieticul»  s-a pomenit că se transformă  în «homo democraticus», iar o societate aflată în «plin comunism» s-a trezit a fi «postcomunistă». Ne-am pomenit într-un moment că trăim, sau măcar tindem să trăim, o altă viaţă, că suntem şi vom fi alţii decît am fost, că ajungem să apreciem adevăratele valori culturale şi materiale ale timpului.

Perspectivele unei vieţi noi dirijate de principii democratice (cu fracţiuni politice de toate culorile), cu o economie de piaţă, şi în sfîrşit, cu un asortiment “bogat” de noi forme de credinţă, ne fac să gîndim altfel, decît am făcut-o pînă acum, şi să ne percepem ca fiind alţii.

În virtutea faptului că omul manifestase dintotdeauna necesitatea promovării unui spirit de credinţă, golul spiritual creat în urma restricţiilor severe înaintate de “ateii comunişti”, se cerea a fi  completat prin noi achiziţii, ceea ce  favorizase apariţia şi consolidarea  unor noi mişcări religioase, “de import”.  Accesul la inovaţiile pluridisciplinare ale  Occidentului, a generat şi cunoaşterea noutăţilor din arena religioasă a ţărilor Vest Europene.

Sărăcia spirituală artificial provocată ,de care a avut parte pînă nu demult, a făcut ca  omul să asimileaze fără discernămînt totul la întîmplare, supunîndu-se manipulării şi influienţei din partea  unor persoane dubioase, tolerînd chiar unele grupări periculoase. Spectrul larg de forme de credinţă din ultimul deceniu, multitudinea de doctrine de diferită orientare, a noilor curente religioase, crează o stare de confuzie profundă, în care omul de rînd se simte dezorientat şi nesigur în alegerea sa.

Ultimul timp în mass-media, apare stipulată ideea, conform căreia, ofensiva puternică desfăşurată de secte(în special a celor aflate în ilegalitate), ca noi forme de credinţă, vizează distrugerea creştinismului ortodox şi sfărîmarea unităţii spirituale a poporului romîn. Profitînd de lacunele Legii Cultelor, o serie de grupări noi religioase, practică pe scară largă un prozelitism agresiv, bucurîndu-se de o libertate deplină de acţiune,  în care condiţii nici o instituţie de stat nu are o evidenţă exactă a membrilor acestor secte sau a acţiunilor pe care le desfăşoară.

În nenumătare rînduri, autorităţile subliniau că  « aceste secte nu prezintă nici un pericol pentru societate atîta timp cît ele nu cheamă populaţia la complot»şi s-ar părea, că motiv pentru îngrijorare nu avem şi că toate sectele îşi desfăşoară o activitate cît de posibil pacificatoare, iar scopurile urmărite sunt  cele mai nobile. Aşa ar fi, dacă nu s-ar face cunoscute unele cazuri ieşite din comun, în legătură cu activitatea unor secte totalitare, care pereclitează stabilitatea socială a statului contemporan şi afectează sănătatea şi psihicul   persoanelor, a căror simplă curiozitate le  poate  ruina întrega viaţă.

O serie de articole în presa electronică ne înştiinţează despre incidentele petrecute în legătură cu activitatea  unor secte totalitare, unde Biserica Unificării lui Moon, cu unele organizaţii civile de tineret (ramificaţii ale Bisericii mame), sub acoperirea organizaţiilor obşteşti, activează ilegal în calitate de secte religioase; (urmează a se menţiona că toate sectele au fost înregistrate ca organizaţii obşteşti, ONG-uri, la Ministerul Justiţiei din Republica Moldova, în aşa fel evitînd plata impozitelor), iar activitatea religioasă promovata de ele, contravine statutului de ONG.

Cele 3 organizaţii muniste din Republica Moldova (din totalul de 300 ) : “Federaţia Familiilor pentru Unificare şi Pace în Lume”, “Federaţia Femeilor pentru Pace în Lume”, şi cunoscutul “CARP”, acordă preferinţa tinerilor, copiilor care  se conformează repede noilor  condiţii de viaţă , fiind în această privinţă cei mai receptivi.

Fiind cea mai vulnerabilă pătură socială, tinerii (în special studenţii) sunt cei mai receptivi noutăţilor aduse de “religia occidentalizată”, motivaţia lor fiind “regresul Bisericii ortodoxe” şi “prospeţimea noii gîndiri religioase”, de import.

Pentru a atrage mai mulţi membri în “armata” lor, ambele organizaţii afişează nobile scopuri, pe care le denotă însăşi denumirile lor: consolidarea familiei, fericirea veşnică, dragostea adevărată. etc. Pradă acestei secte cad,  tinerii care, devenind adepţi ai sectei, sunt nevoiţi să cerşească şi să se umilească pentru a întreţine imperiul financiar al lui Moon.  Deseori  întîlnim pe străzile oraşului, tineri care încearcă să ne vîndă “suvenire ” de tot felul , întru “ajutorarea studenţilor săraci” cu broşuri, jurnale şi anchete ce ţin de morală , sănătate, familie.

Membrii consacraţi ai sectei sunt într-un anumit fel codificaţi, astfel încît, persoana supusă acestei influienţe, asemeni celui hipnotizat, acţionează inconştient la anumite semnale venite din partea oamenilor apropiaţi. Rugăciunile zilnice obligatorii, ce durează ore în şir cu repetarea la nesfîrşit a aceloraşi texte religioase, supravegherea strictă a fiecărui membru, alimentarea cu produse necalorice, reducerea regulată a orelor de somn generează surmenajul şi extenuarea psihică a persoanei, toate acestea fiind nu altceva decît procedee de influienţă asupra psihicului, practicate de specialiştii moonişti.. Unii tineri au  cunoscut chiar  «zombizarea» (spălarea de creier), «clinica psihiatrică», săptămîni de detenţie  la periferia unor oraşe din străinatate, pentru rugăciuni intensive în sănătatea “părinţilor adevăraţi”, şi în cele din urmă, dezicerea de părinţii naturali

Cel mai grav este faptul că sunt cunoscute cazuri, cînd persoane tinere, membre a acestor secte, se deziceau de familie, studii, şi chiar de propriul “eu” doar pentru “fericita înflorire” a comunităţii sectare.

Pătrunderea acestor secte, înfiinţarea de filiale locale cu sedii grandioase, nu este împiedicată de autorităţi, unicele posesoare de drept de a hotărî soarta lor în Republica  Moldova. Acestea nu numai că nu le împiedică activitatea, dar le şi mai încurajează acţiunile pe piaţa religioasă locală. La rugămintea conducătorilor (şi la insistenţa sumelor de bani înaintate), lor li se acordă cele mai încăpătoare săli de concerte, adunări, începînd de la teatrul “M. Eminescu” sfîrşind cu Palatul Republicii. Şi totul se face doar la nivel de conducere – legăturile sunt ţinute personal între “părinţii adevăraţi” şi autorităţile moldovene. Se ştie că anual au loc întîlniri ale soţiei lui Moon, la invitaţia “Federaţiei Familiilor” cu soţiile ex-miniştrilor ai Guvernului Republicii Moldova. Aşadar, Moon-iştii îşi fac cale doar prin persoane de încredere .

Astăzi secta lui Moon are structurile sale aproape în toate ţările. În fruntea secţiei din oricare ţară se află “mesia naţional”, aproape peste tot numai coreeni.

Pasul principal care urmează a fi făcut în soluţionarea acestei probleme coflictuale, trebuie să vină de sus, din partea puterii de stat, unica deţinătoare de drept de intervenţie în afacerile acestor organizaţii, care ar cere un principiu transparent de activitate al acestora.

Astfel de încercări au venit din partea Blocului Electoral “Alianţa Braghiş” în programul electoral, din timpul alegerilor parlamentare pentru anul 2001. Iată ce se prevedea:

“Noi avem o atitudine plină de consideraţie faţă de idealurile cultelor tradiţionale şi intenţionăm să contribuim la asigurarea libertăţii confesiunii, fiind deschişi colaborării cu Biserica şi credincioşii. În acelaşi timp, noi nu acceptăm  “sectele religioase” de orientare extremistă, care vor dăuna sănătăţii convieţuirii civilizate a unei societăţi ”.  În cele din urmă totul s-a limitat doar la «pledare» pentru o eventuală interzicere, nerecurgîndu-se la acţiuni concrete, întrucît legislaţia Republicii Moldova nu cunoaşte careva schimbări substanţiale în vederea limitării autorităţii unor secte totalitare înregistrate in Republica Moldova.

În Occident începînd cu 1995, problema sectelor a fost discutată de Camera Deputaţilor din Franţa, unde s-a decis  crearea unei comisii de anchetare a mişcărilor sectare, iar hotărîrea finală fiind înfiinţarea Misiunii Interministeriale de luptă împotriva sectelor. Legea anti-sectă adoptată de Parlamentul Francez, prevedea o pedeapsă de 3 ani de închisoare şi o amendă de 2,5 ml.franci, pentru acţiunea care conduce o persoană vulnerabilă la un act sau la o abstinenţă care îi sunt dăunătoare în modul cel mai grav.

În Republica Moldova,în  proiectul  Codului Penal, care deocamdată nu a fost pus în aplicare, în Capitolul V „Infracţiuni contra drepturilor politice, de muncă şi altor drepturi constituţionale  ale cetăţenior”,prin articolul 185 „Atentarea la persoană şi la drepturile cetăţenilor sub formă de propovăduire a credinţelor religioase şi de îndeplinire a riturilor religioase”, se spune  că în caz de :

Organizare, conducere sau participare activă la un grup a cărui activitate, desfăşurată sub formă de propovăduire a credinţelor religioase şi de îndeplinire a riturilor religioase, este însoţită fie de cauzarea de daune sănătăţii cetăţenilor , fie de alte atentate la persoană sau la drepturile acesteia, fie de instigarea cetăţenilor la refuzul de a participa la viaţa obştească sau de a îndeplini obligaţiile cetăţeneşt” se prevede a se    „ pedepi cu o amendă în mărime de la 300 la 700 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani”.

Aşadar, în caz de aplicare a acestui proiect, se va face cale şi pentru un minim de control care este atît de necesar, întrucît nu ar fi de dorit, ca doar în urma cazurilor de suicid în masă atestate deja , sau terorism de proporţii să se recurgă la interzicerea acestor organisme străine din corpul “ortodox” al societăţii basarabene. De altfel, sectarismul este o formă specifică de manipulare psihologică, care are drept scop distrugerea ritmică, continuă a unei naţiuni, pentru interzicerea şi pînă la urmă stîrpirea unui liber mod de gîndire şi conştiinţă.

Este regretabil faptul că cele mai urăte lucruri pe care le săvîrşesc membrii sectelor totalitare, umbresc şi ponegresc caracterul binevoitor al unor  grupări religioase netotalitare, care într-adevăr vin cu remedii  pentru defavorizaţi şi dezorientaţi. Iată de ce controlul riguros, care se cere impus şi accesul  maselor la informaţie,  care este atît de necesar, ar putea duce la evitarea  cel puţin a o parte din problemele care îşi fac apariţia  în societatea în tranziţie.

A consemnat prot. prof. dr. Eugen Onicov

Sursa: www.csf.md

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com