Header image

Harul în cătuşe: Părintele Dimitrie Bejan

15:42, marți, 23 septembrie, 2014 | Cuvinte-cheie: , ,

HARUL ÎN CĂTUŞE
Condamnarea părintelui Dimitrie Bejan EP. 1

După hirotonisirea sa ca preot, în anul 1938, părintele Dimitrie Bejan se înrolează de bună voie în armată, ca preot militar, având gradul de maior. Pleacă pe front, cade prizonier şi este condamnat, cinci ani mai târziu, pentru susţinerea Basarabiei, ca fiind pământ românesc.
Din acest punct, biografia părintelui Bejan conţine puţine evenimente care aveau să se mai desfăşoare în libertate.
În cele ce urmează vom afla, din primul episod dedicat părintelui Dimitrie Bejan, motivul condamnării acestuia într-un documentar semnat Cristina Chirvasie.

HARUL ÎN CĂTUŞE
Părintele Dimitrie Bejan, prizonier în Siberia EP. 2

Oranki (Nijni Novgorod) mănăstirea devenită lagăr, locul unde s-a închis cerul.
Până în anul 1917 aici a fost o mănăstire care adăpostea monahi şi cărturari de viţă nobilă. Comuniştii au dat jos crucile, au văruit, au împuşcat Hristosul de pe catapeteasmă şi au transformat-o în lagăr.
Zeci de mii de prizonieri, provenind din mai multe naţii europene (de la nemţi, români, italieni până la spanioli), au suportat frigul Siberiei, munca silnică, tortura, absurdul propagandei. La toate acestea avea să se adăuge, în porţii generoase, o cruzime despre care părintele Bejan spunea că dădea totuşi o anume vioiciune.
Şi cu toate acestea prizonierii de la Oranki au reuşit de cele mai multe ori să-şi păstreze omenia. O omenie neştirbită de suferinţă. Numai aşa s-ar putea explica episodul în care deţinutul Dimitrie Bejan alearga printr-un ger năprasnic să boteze clandestin fiul unui securist sovietic şi al unei evreice.
Cum altfel decât printr-un simţ nealterat al demnităţii s-ar putea explica o grevă a foamei la care aveau să participle 1500 de prizonieri deja flămânzi, vreme de 10 zile, într-un lagăr dintr-o ţară din ale cărei dicţionare se eliminase de mult cuvântul „grevă”?
După episodul rusesc au urmat anii de detenţie românească. Întors în ţară abia în anul 1948 avea să fi purtat de la Jilava la Aiud, Canal, Bărăgan şi din nou la Aiud timp de 16 ani.

HARUL ÎN CĂTUŞE
Părintele Dimitrie Bejan: detenţia românească EP.3
Eliberat din lagărul de la Oranki, părintele Dimitrie Bejan avea să fie „răsplătit” de autorităţile române cu o altă osândă, fiind judecat şi închis la Jilava şi Aiud, purtat pe la Canal, deportat timp de doi ani în Bărăgan, ca mai apoi, până la amnistia din 1964, să fie condamnat la încă 6 ani de temniţă grea la Aiud.
Încheiem povestea părintelui Dimitrie Bejan într-un documentar semnat Cristina Chirvasie.

Contact Form Powered By : XYZScripts.com