Header image

Hristos a Înviat!

19:12, marți, 22 aprilie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Mare este bucuria Învierii Domnului! Iată ne-a învrednicit Bunul Dumnezeu să ajungem şi în anul acesta la această Mare şi Sfântă Zi, Sărbătoare a Sărbătorilor, al Praznicilor Praznic!

Această bucurie o putem simţi numai dacă am trăit şi Patimile – Crucea, Piroanele, Suliţa Mântuitorului, dacă şi prin inimile noastre a trecut sabia scuipărilor, lovirilor, batjocurii pe care le-a răbdat Hristos. Dar iată şi noi am auzit cuvintele Mântuitorului: Săvârşitu-s-a! Iată şi noi am rostit din adâncul sufletului îndurerat şi eliberat – Doamne, în mâinile Tale dau sufletul meu!

Or, nu există Înviere fără Pătimiri, scuipări, loviri, fără Răstignire. Cu toţii am simţit intensitatea slujbelor şi a evenimentelor din Săptămâna Patimilor, în special a ultimelor trei zile, de aceea, cu toţii am trăit sublimitatea Praznicului Învierii Mântuitorului. Fie ca şi sufletele noastre să învie – împreună cu Dumnezeu – şi să se risipească toţi vrăjmaşii noştri duhovniceşti.

Discutam în zilele trecute despre îmbulzelile pe la tejghele, tarabe, forfote la cimitire, cheltuieli pentru masa de Paşti, şi mi-am expus părerea că Sfintele Paşti nu sunt în culoarea ouălor (deşi acesta, la fel, este un aspect cu simbolism important), nu în costul produselor, nu în volumul de cozonace coapte sau procurate, ci în volumul de virtuţi acumulate, în culoarea sufletului purificat prin post şi rugăciune, în intensitatea trăirii Patimilor Mântuitorului, în pregătirea sufletului către Învierea Sa şi a noastră. Sărbătorim, deci, Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că, după cuvintele Sfântului Apostol Pavel, dacă Hristos nu a înviat, atunci şi credinţa noastră este în zădar, atunci şi predica noastră este zădarnică.

Învierea lui Hristos este expresia dragostei nemărginite a lui Dumnezeu pentru noi toţi, ea este începutul învierii noastre, „Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3, 16). Iar această credinţă nu poate fi pasivă, ea trebuie să fie lucrătoare. Credinţa în Hristos şi în puterea Sa mântuitoare trebuie să ne pătrundă astfel, încât să fim gata să urmăm şi noi crucii Lui. Acest lucru îl cântăm în stihira pascală: „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfânta Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim, că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim!”.

În epistola sa către Romani, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să murim păcatului, ca să viem lui Hristos, „Aşa şi voi, socotiţi-vă că sunteţi morţi păcatului, dar vii pentru Dumnezeu, în Hristos Iisus, Domnul nostru. Deci să nu împărăţească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneţi poftelor lui; Nici să nu puneţi mădularele voastre ca arme ale nedreptăţii în slujba păcatului, ci, înfăţişaţi-vă pe voi lui Dumnezeu, ca vii, sculaţi din morţi, şi mădularele voastre ca arme ale dreptăţii lui Dumnezeu.” (Romani 6, 10-13).

Prin Sfânta Învierea Sa, Mântuitorul ne îndeamnă şi pe noi să răstignim păcatele noastre, să murim păcatului, şi să înviem împreună cu El.

În ziua Sfintei Învieri am fost pătruns de un sentiment sublim – deşi eram nespus de obosit după programul de slujbe foarte încărcat din perioada premergătoare, perioada Pătimirii Mântuitorului şi co-pătimirii noastre. În această stare de înălţare duhovnicească, simţeam că nu mă mai deranjează înţepăturile veninoase ale unor sărmani fraţi de-ai mei. Nu voiam să judec pe nimeni, chiar dacă anumite fapte şi cuvinte mi se păreau revoltătoare şi tulburătoare altă dată. Chiar şi cu cei pe care, în slăbiciunea mea spirituală, îi tratam cu neînţelegere şi cu ceva dispreţ – şi cu ei toţi vroiam să împart bucuria Învierii. Pentru că Hristos a înviat pentru noi toţi. Pentru că Hristos ne iubeşte pe toţi, şi pe cei buni, şi pe cei răi, şi pentru că eu nu sunt sigur dacă sunt mai bun decât alţii. Şi m-am gândit – cât de minunat ar fi să păstrez acest sentiment sublim – de bucurie a Învierii şi de dorinţa de a împărţi dragostea lui Hristos tuturor celor din jur. Mi-a venit gândul că acest lucru poate fi posibil numai dacă voi trăi în fiecare zi, cu multă intensitate atât scuipările şi lovirile Mântuitorului, cât şi Învierea Sa.

Hristos a Înviat, fraţii mei!

Preotul Constantin Cojocaru

sursa http://preotconstantincojocaru.blogspot.com

Contact Form Powered By : XYZScripts.com