Header image

Ispitele de la diavol așa sunt de grele

Când cineva caută să zică „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”, sunt tot felul de încercări. Prima dată, diavolul caută prin cele cinci simțiri să atace. Pe măsură ce cauți să nu fii rob celor cinci simțiri, atunci Duhul Sfânt te ajută la rugăciunea inimii. Pe măsură ce cauți să te nevoiești, pe acea măsură Duhul Sfânt ajută minții să capete rugăciunea inimii.

Duhul Sfânt o duce pe minte în inimă. Ca să știi acest lucru, sunt unele dăți când El se lasă simțit.

Părintele Cleopa Ilie a spus așa: „Când părinții se nevoiesc la chilie și te-ai trezit cumva… sau te-ai învârtit pe partea cealaltă, și a venit așa o umilință, o căință, lacrimi, o adunare a minții și un dor de Dumnezeu, atunci călugărul are datoria, cât poate, să nu-și pună în minte griji multe. Acea bucurie nu stă mult…zece, cincisprezece minute; atunci mintea să zică„Doamne Iisuse…” . Și dacă-și adună mintea și zice rugăciunea, s-ar putea să vină o bucurie mare în sufletul lui.

Diavolul face invers: când ai simțit o smerenie, o adunare a minții, lacrimi, atunci el îți dă griji: ori că trebuie să fac canon din urmă, ori să mă duc la biserică, ori să fac ceva repede, și atunci pot să pierd…

Când vede diavolul că vrea cineva să-și curețe inima, el caută să-l tulbure prin vedenii. Când te înșeală diavolul, ai nevoie de trei sau patru zile de pocăință ca să scapi de el și să ajungi în locul din care ai căzut.

Când vine diavolul, să-i spui așa: „Dacă ești de la Dumnezeu, zi cu mine așa: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul.” La aceste ispite, prima dată Duhul Sfânt te luminează la minte, dar nu te ajută; stă și așteaptă să vadă cu cine te unești. Și dacă atunci zici „Doamne Iisuse…”, pe ce măsură zici rugăciunea și ceri ajutorul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt îl biciuiește pe diavol și ți-l descoperă.

Orice se întâmplă în vedenii, să nu te gândești, să nu cugeți la arătările și faptele petrecute în înșelăciune.

Ispitele de la diavol, așa sunt de grele, că mai bine te-ar tăia cineva de viu cu cuțitul, cu toporul… Dacă Bunul Dumnezeu ar lăsa pe diavol, omul nu ar putea rezista ispitelor; dar Dumnezeu nu îngăduie ispită peste putința omului.

Sursa: Părintele Proclu Nicău, Lupta pentru smerenie și pocăință, Editura Agaton, Făgăraș, 2010

bscap002

 

Contact Form Powered By : XYZScripts.com