Header image

Mănăstirea „Sfânta Treime”, s. Glinjeni, r. Fălești

Mănăstire de maici

cu hramul Sfânta Treime

Anul înfiinţării: ca parohie  – 2003, ca mănăstire – 2010

Stareţă – monahia Anastasia (Marcoci)

tel. 079432048

Duhovnic – Protoiereu mitr. Leon Turtureanu

Obştea – 17 persoane

Satul Glinjeni, raionul Făleşti

Pagină web: http://manastireaglinjeni.md/

Mănăstirea cu hramul Sfânta Treime este amplasată la intrarea în satul Glinjeni cu o populaţie de 3 439 locuitori.

Aşezarea are o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, care a rezistat tuturor intemperiilor, în special perioadei de restrişte din veacul trecut, activând şi în anii grei ai propagandei ateiste.

Cu toate că sătenii îşi aveau sfântul locaş, prin anii 1920–1922 începe construcţia unei noi biserici – numită de către credincioşi mănăstire. Piatra a fost adusă de la o distanţă de 100 km, de la Cosăuţi, folosindu-se carele cu boi, iar lucrările au durat timp de 10 ani. Se spune că piatra de temelie a fost pusă de un bătrân, ajutat de copiii din sat cu vârsta de până la doisprezece ani. La punerea primei pietre la temelia bisericii s-a aprins şi prima candelă, formată dintr-un butoi mare plin cu ulei ce ardea neîncetat. În anii 1932–1933 construcţia mănăstirii continuă, care durează până în anul 1938, biserica fiind ridicată doar până la nivelul ferestrelor.

Din agenda de lucru a episcopului Tit (Simedrea) de Hotin (iunie 1936) aflăm despre vizita canonică întreprinsă în parohia Glinjeni:

„Duminecă, 7 Iunie a.c, Prea Sfinţitul Episcop, Tit, răspunzând rugăminţii ce i s`a făcut de primarul satului împreună cu o delegaţie de săteni, a mers în vizită canonică în parohia Glingeni, fiind însoţit de prea cucernicul referent Dionisie Iavorschi.

Prea Sfinţitul episcop a ajuns la biserica din Glingeni  în timpul Sfintei Liturghii. Preotul Nicolae Huşanu şi credincioşii au făcut prea sfiinţiei sale o frumoasă primire.

La sfârşitul slujbei, Prea Sfinţitul Episcop Tit s`a adresat credincioşilor, sfătuindu-i să stea strânşi de biserică, pentrucă numai prin biserică se poate dobândi mântuirea sufletului. Să nu ia aminte la vorbele celor cari prin vicleşug şi pentru interese băneşti vor  să le piardă şi sufletele şi trupurile. Le vorbeşte apoi despre calendar (nou – n.n.) şi-i îndeamnă să asculte de hotărârile luate de Sfântul Sinod.

După amiază prea Sfinţitul episcop a vizitat construcţia noii biserici, care se află ridicată până deasupra ferestrelor. Cu acest prilej a dat din nou mulţimei sfaturi mântuitoare de suflet. Le-a împărţit gratuit broşuri cu sfătuiri moralizatoare şi religioase…”[1]

După 1944 se interzice finisarea bisericii, edificiul fiind transformat într-un depozit pentru păstrarea cerealelor. „O parte din enoriaşi priveau cu inima sângerândă la mănăstirea delăsată, alţii erau sceptici în continuitatea construcţiei, spunând, de obicei, că nu-i dat de la Domnul s-o aducă la bun sfârşit cu cele începute cândva”[2]

Semion Dulghieru, un vârstnic din sat, susţine că în anii 1990–1991 credincioşii împreună cu preotul-paroh din sat Leon Turtureanu au strâns o sumă de bani ca, din, în 1992 să continue lucrările de construcţie a bisericii. Astfel, s-a turnat doar tavanul altarului, construcţia bisericii reluându-se peste 10 ani.

O creştină din sat, Silvia Marcoci, aflându-se mai bine de trei ani la muncă în Italia, a agonisit o sumă de bani, pe care a decis să o investească în continuarea construcţiei bisericii, fiind ajutată de rudele apropiate (Iulea Marcoci (Babi), Angela Rusnac (Toacă), Boris Marcoci).

Silvia şi Boris Marcoci chiar din prima zi când calcă pragul bisericii sunt martorii unuii act miraculos, prin care descoperă o icoană cu chipul Mântuitorului, care ulterior este restaurată şi pusă la loc de cinste. Aceştia mărturisesc că astfel au fost încurajaţi şi au primit binecuvântarea Celui de Sus de a porni lucrările. Boris Marcoci întocmise proiectul de construcţie a clădirii de pe teritoriul mănăstirii cu  arhitectul Constantin Andriuţă din oraşul Bălţi.

La 25 martie 2003 biserica a fost înregistrată la Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor ca parte componentă a Mitropoliei Moldovei[3], cu hramul Sfânta Treime.

Cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove,  la 17 aprilie 2004 are loc slujba la începutul lucrărilor, serviciul divin fiind oficiat de către arhimandritul  Marchel (Mihăescu), împreună cu un sobor de preoţi,  participând creştinii din sat şi din alte localităţi.

În perioada 2004–2005 se lucrează intens sub conducerea maistrului Gheorghe Gheorghiţă (în vârstă de 70 de ani), ridicându-se pereţii de la ferestre în sus şi zidindu-se turlele din cărămidă roşie. „În permanenţă, lucrează o brigadă de 9 constructori, volumul de lucrări depăşind posibilităţile reale. Într-o zi, cu binecuvântarea preotului din localitate Leon Turtureanu, au făcut o clacă aici peste o sută de oameni. A doua oară, au venit mai puţini, dar treabă s-a făcut bună. Numai că locaşul sfânt are nevoie de cu mult mai multe braţe de muncă. Şi de bani. Numai pentru acoperiş este nevoie de 700–800 mii de lei”[4] Sunt finisate cele şapte turle, cupolele şi sunt montate crucile, care au fost confecţionate din metal şi aurite, fiind aduse din oraşul Kiev. Tabla pentru cele 7 cupole (725 m2) a fost adusă din Polonia. Pereţii şi turlele sunt îmbrăcate în exterior cu piatră de Cosăuţi. În acelaşi an au fost instalate cele 37 de ferestre ale bisericii, importate de firma „Fraţii Nichifor” din Germania.

Pe parcursul celor trei ani de lucru s-a zidit gardul de fier dintre mănăstire şi cimitir de către Vasile Herdic, directorul firmei de gaz „Valis” din oraşul Bălţi, băştinaş al satului Glinjeni. Creştinii Mihail Dombrovschi, Silvia Dombrovschi, Leonid C. Gurbulea, Leonid V. Gurblea, Vasile Pascari, Maria Bejenari, Maria Chirpicenco, Ştefan, Viorica şi Nicolae Marcoci au donat  icoane, tetrapode, sfeşnice şi alte obiecte liturgice.

Sub conducerea domnului Boris Marcoci a fost construit gardul de fortan, au fost demontate  batoza, cântarul, temeliile de beton rămase de pe urma vechilor construcţii, s-a contribuit prin mijloace băneşti, cu transport, cu materiale de construcţie şi cu braţe de muncă.

Cu acordul Consiliului sătesc şi al primarului Petru Gafinciuc s-a întocmit titlul de teren donat mănăstirii, cu depozitele din piatră ce se aflau pe teritoriu[5].

În anul 2007 se demontează staţia electrică veche amplasată pe teritoriul mănăstirii şi se proiectează una nouă. Acest proiect a fost adus la bun sfârşit cu ajutorul domnului Valeriu Gurbulea. La instalarea liniei electrice a contribuit S. A. „Red-Nord”, filiala  Făleşti, director Vladimir Rusu.

La 27 mai 2007, de hramul mănăstirii, cu binecuvântarea  şi participarea Preasfinţitului Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, însoţit de un sobor de preoţi – Leon Turtureanu, Mihail Sărăcuţă, Nicolae Sărăcuţă – şi un număr mare de creştini, în frunte cu primarul satului Petru Gafinciuc, preşedintele consiliului raional Alexei Gligor, conducătorii societăţilor agricole din sat şi invitaţi din alte localităţi, se sfinţesc cele 12 clopote turnate la Chişinău de către sculptorul Iuri Terehov.

După sfinţirea clopotelor au fost asamblate lemnul şi fierul pe acoperişul bisericii. Urmează tencuirea pereţilor în interior, confecţionarea şi montarea cornişelor.

În anul 2008 au loc alte lucrări: finisarea pereţilor exteriori şi a arcurilor cu piatră de Cosăuţi. Aici au depus efort fraţii Suveică  – Vasile, Grigore şi Vitalie –, care au reuşit să aplice piatra pe pereţii bisericii şi pe turle, lucrând calitativ şi având mare dragoste de biserică şi de Dumnezeu.

La iniţiativa domnului Valeriu Gurbulea s-a întocmit proiectul catapetesmei, fiind invitaţi meşteri din România, judeţul Neamţ, comuna Vânători, director Adrian Muşan. La Catapeteasmă s-a lucrat timp de 2 ani.

Sfânta Masă a fost jertfită de Silvia Marcoci,  iar Proscomidiarul de Leonid Gurbulea. Chivotul de pe pristol a fost dăruit de Olga Petrovschi, sfeşnicele şi câteva icoane transmise de creştinii din sat aflaţi peste hotare.

Lucrările efectuate în anul 2009 – instalarea uşilor (7 bucăţi); instalarea încălzirii prin pardoseală şi turnarea unui strat subţire al podelelor din beton s-au efectuat cu susţinerea  firmei „Marsharcon”; instalarea conductei de apă în biserică şi în  blocul de locuit de Firma „Valis”; vopsirea cornişelor şi a cornurilor exterioare; montarea icoanei Sfânta Treime din mozaic pe arcul altarului  – de către firma „MozaicArt” (Iaşi, România), ctitori Olga Petrovschi şi creştinii din sat; completarea interiorului bisericii cu icoane, răstignire, vase liturgice, cărţi pentru slujbă şi alte obiecte necesare.

Iată ce mărturisea o creştină din sat la acea vreme: „Astăzi glinjenenii sunt mândri de ceea ce văd ochii, participă şi ei cu ce pot, adunând bani şi hrănind muncitori. Cu ajutorul Domnului, lucrările exterioare au fost încheiate. Este plăcut să admiri acest locaş de o rară frumuseţe – un adevărat monument de artă în mijlocul naturii, lângă cimitir”[6].

 La 13 ianuarie 2010 au fost transportate din România patru uşi din stejar şi Catapeteasma sculptate în lemn de stejar cu ornamente de floarea-soarelui, spice de grâu şi viţă-de-vie. Icoanele au fost pictate în stil bizantin de zugravii Pavel şi Eugenia Curatu, dimpreună cu fiul lor Teodor din oraşul Glodeni şi de către pictorul Boris Scripcari din satul Sturzovca, raionul Glodeni. Construită în patru registre, Catapeteasma este prelungită în ambele părţi cu câte un chivot, din acelaşi material, reprezentând un tot întreg. În chivote sunt pictate icoanele Naşterea Domnului şi Învierea Domnului.

La 10 aprilie 2010, episcopul Marchel de Bălţi şi Făleşti, împreună cu un sobor de preoţi, sfinţeşte Sfânta Masă, iar prima Sfântă Liturghie este oficiată de către Mitropolitul Vladimir[7].

Construcţia mănăstirii continuă. În anul 2010  s-au efectuat următoarele lucrări: s-au turnat pragurile laterale din beton; s-a instalat piatră de granit pe podea, ctitori fiind Veaceslav şi Lilia Pânzari.

La 24 mai 2010 are loc Adunarea generală a creştinilor din sat[8], fiind luată decizia de a fi transformată parohia în mănăstire. Decizia este susţinută şi binecuvântată de PS Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti.

În acelaşi an începe reconstruirea depozitului de cereale, reamenajat în chilii.

În anul 2011 sunt înfăptuite următoarele lucrări: se montează trei icoane mozaic în arcurile exterioare ale bisericii, ctitori fiind familia Pascari şi familia Toacă; se construieşte cazangeria, se instalează căldura în biserică, ctitori familia Pânzari.

 La 18 octombrie 2011 este oficiată Sfânta Liturghie şi slujba de sfinţire a Catapetesmei, la care au participat episcopul Marchel de Bălţi şi Făleşti, episcopul Nicodim de Edineţ şi Briceni,  episcopul Sava de Tiraspol şi Dubăsari, un sobor de preoţi şi diaconi, precum şi numeroşi credincioşi[9].

Anul 2012 vine cu noi realizări. La 19 ianuarie mănăstirea primeşte un mare dar – chivotul cu sfintele moaşte ale Cuvioşilor Părinţi de la Lavra Peşterilor din Kiev şi ale Cuvioşilor Părinţi Iov şi Amfilohie de la Poceaev, precum şi a Sfintei Eufosinia de Poloţk, o bucăţică de piatră de la Mormântul Domnului din Ierusalim, icoane vechi: Maica Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi”Sfânta TreimeMaica Domnului cu Pruncul, donate de Iurie Erineac.

S-a executat pavajul în jurul bisericii, iar în cadrul unui proiect ecologic au fost instalate 10 scaune de parc şi 8 lăzi de gunoi; se pregăteşte terenul pentru material săditor.

La 3 iunie 2011, episcopul Marchel sfinţeşte locul unde ulterior s-a săpat fântâna arteziană în cinstea icoaneiMaicii Domnului „Izvorul tămăduirilor”. Localnicii suferă din cauza insuficienţei de apă, astfel fântâna va asigura cu apă atât mănăstirea, cât şi gospodăriile din apropierea sfântului aşezământ.


[1]EH, a. X, Nr. 11-12, Bălţi, 1-15 iunie, 1936, p. 261.

[2]Eugenia Bărzoi, Suvenir creştin la Glinjeni, în Patria Mea, Nr. 13 (271), 3 aprilie, 2009,  p. 3.

[3]Conform Certificatului de înregistrare a părţilor componente ale confesiunilor religioase, Nr. 1744, Biserica cu hramul Sfânta Treime din satul Glingeni, judeţul Bălţi este înregistrată la 25. 03. 2003; comunităţii religioase i se acordă dreptul de persoană juridică. Preot-paroh este numit protoiereul Leon Turtureanu, iar epitrop – Andrei Pascari.

[4] Se menţionează într-un anunţ în ziarul Accent Provincial, nr. 23, 9 iulie 2004, p. 9.

[5] Conform Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, prin decizia Nr. 1/11 din 27 februarie 2004 a Consiliului satului Glinjeni, parohiei cu hramul Sfânta Treime i s-a repartizat în proprietate privată pâmânt cu o suprafaţă totatlă de 0, 625 ha în hotarele indicate în plan. Scopul repartizării terenului: construcţie publică, social-culturală. Data eliberării 26 septembrie 2005.

[6]Eugenia Bârzoi, Oameni cu suflet mare şi credinţă în Dumnezeu, în ziarul Altarul Credinţei, anul IX, nr. 9, 15 mai 2009, pag. 7.

[7]Din agenda Mitropolitului Vladimir, în ziarul Alatrul Credinţei, Anul X, Nr. 7, 23 aprilie, pag. 3.

[8]La adunare au participat episcopul Marchel de Bălţi şi Făleşti, împreună cu 7 slujitori, 8 nevoitoare şi circa 257 de credincioşi din sat. S-a decis înfiinţarea Mănăstirii de maici cu hramul Sfânta Treime, s-a constituit obştea monahală, iar drept slujitori au fost binecuvântaţi trei preoţi de mir. S-a decis să se ceară primăriei atribuirea a 17 ha de pământ pentru necesităţile mănăstirii.

[9]Zi de sărbătoarea la Mănăstirea Sfânta Treime din satul Glinjeni, raionul Făleşti, http://www.eparhia-edinet.md, accesat la 18 octombrie 2011.

A consemnat Prot. Octavian Moşin,

material elaborat în cadrul  Institutului de Studii Enciclopedice a AŞM

© Foto: Pr. Mihail Bortă

,

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com