Header image

Masterate creștine: întru revigorarea învățământului teologic și religios

17:32, sâmbătă, 4 aprilie, 2015 | Cuvinte-cheie: , , , , ,

În Republica Moldova învăţământul teologic şi cel religios sunt la un (re)început de drum. Perioada sovietică şi-a spus cuvântul, astfel încât, după câteva decenii de ateism şi de prigoană a credinţei, au fost lichidate instituţiile teologice, a fost închisă o bună parte din sfintele lăcaşe şi aşezăminte monahale, a fost scos din şcoală elementul religios.

La  insistenţa  Bisericii  statul  independent  Republica  Moldova  revine  la  ideea implementării  învăţăturii  şi  moralei  creştine  în  conştiinţa  populaţiei.  Din  anul  1995  se încearcă reintroducerea Religiei în învăţământul preuniversitar, iar din anul 2010 aceasta este predată ca disciplină opţională.

Astăzi  se  pune  problema  unor  cadre  didactice  competente,  care  ar  putea  intra  în şcoală să predea această disciplină.
Prima  problemă  ţine  de  cadrele  teologice  care,  în  marea  lor  majoritate,  au  fost instruite  în  sistemul  sovietic  şi,  evident,  nu  sunt  pregătite  în  măsura  cuvenită  să  predea religia. Este un mare dezavantaj faptul că, până astăzi, nu avem instituţii acreditate în acest sens.  Or,  90  la  sută  din  absolvenţii  teologi  provin  din  instituţii  care  le  oferă  o  diplomă recunoscută doar în cadrul cultului ortodox.

Din anul 2003 tot mai mulţi absolvenţi teologi vor să se implice în alte domenii de activitate, iar actele de studii devin un impediment în acest sens. Astfel, s-a identificat o metodă  alternativă,  în  urma  colaborării  Bisericii  cu  ministerul  de  resort,  în  vederea admiterii  absolvenţilor  teologi  de  la  Chişinău  la  diverse  programe  de  masterat  în  alte instituţii de învăţământ superior din republică.

În  această  perioadă  sute  de  teologi  şi-au  depus  dosarele  la  masterat  şi  doctorat,  în special  la  facultăţi  din  cadrul  Universităţii  de  Stat  din  Moldova  şi  al  Universităţii Pedagogice  de  Stat  „I.  Creangă”.  Dintre  specialităţile  mai  solicitate  sunt  pedagogia, filosofia, istoria, filologia şi asistenţa socială.

Acum trei ani, la iniţiativa decanatului Facultăţii de Litere, USM, a fost inaugurat un program  de  masterat  pentru  contingentul  bisericesc,  intitulat  Studii  filologice  şi spiritualitate creştină, care se bucură de un deosebit succes. A fost intuită necesitatea unui astfel  de  program,  iar  dna  Claudia  Cemârtan,  decanul  Facultăţii  de  Litere,  era  foarte optimistă  când  a  propus  acest  masterat  în  vara  anului  2012:  „Absolvenţii  noştri  se  vor putea  angaja  uşor  în  câmpul  muncii.  Studiile  şi  cunoştinţele  acumulate  le  vor  oferi absolvenţilor  posibilitatea  de  a  preda  nu  doar  limba  şi  literatura  română,  dar  şi  orele opţionale  de  Religie.  Aceste  două  discipline  este  necesar  a  fi  îmbinate  eficient  pentru  a forma  un  cetăţean  inteligent  şi  cu  frică  de  Dumnezeu.  Posibilităţile  de  angajare  a absolvenţilor  acestui  program  sunt  instituţiile  educaţionale  (învăţământ,  mass-media, management cultural), instituţii cu caracter cultural, literar, redacţii, birouri de traducere, edituri etc.” [3].

Astfel, prima promoţie de la Litere a susţinut cu brio tezele de masterat în  vara anului 2014, iar comisia abilitată menţiona într-un articol: „…Masteranzii de la programul  Studii Filologice  şi  Spiritualitate  Creştină  s-au  remarcat  printr-o  bună  pregătire  şi  prin maturitate în gândire. Având, în marea lor majoritate, studii teologice, s-au arătat foarte receptivi pentru însuşirea diferitor discipline filologice:  Studiul textului biblic, Literatură latină  creştină,  Lexicologie  biblică  ş.a.,  manifestând  o  deschidere  pe  care  o  au  doar oamenii  culţi,  adevăraţii  intelectuali.  Împreună  cu  conducătorii  au  reuşit  să  descopere subtilităţile textelor antice, au descifrat nuanţele miturilor curente ale civilizaţiei europene, au urmărit evoluţia unor termeni şi concepte religioase. Discuţiile din cadrul cursurilor au permis  să  ne  împărtăşim  cunoştinţele,  fiecare  dintre  noi,  şi  profesorul,  şi  masterandul, ieşind din aula universitară mai îmbogăţiţi. Comunicarea de calitate iniţiată cu masteranzii de la acest program  –  fie ei proaspăt licenţiaţi, fie profesori de liceu cu experienţă, preoţi, autori  de manuale ş.a. –  a permis să deschidem uşile pentru o colaborare fructuoasă, care, indiscutabil, se va realiza prin proiecte, publicaţii şi conferinţe organizate în comun.” [2, p. 7].

De  rând  cu  acest  program  în  filologie,  au  fost  propuse  încă  două  masterate  la Facultatea  de  Psihologie  şi  Ştiinţe  ale  Educaţiei,  intitulat  Consiliere  educaţională  şi spirituală,  iar  în  cadrul  Facultăţii  de  Istorie  şi  Filozofie  –  programul  Istoria  şi  cultura religiilor.

Astăzi  numărul  învăţăceilor  este  de  circa  70,  veniţi  din  diverse  domenii:  teologie, economie,  psihologie,  filologie  etc.,  pe  care  îi  uneşte  însă  compartimentul  spiritualitate creştină. Sunt în acelaşi duh al credinţei, se împrietenesc între ei şi impresionează pe cei din jur prin responsabilitate, maturitate şi  spirit de iniţiativă.  O bună parte din ei predau religia  în  şcoală,  alţii  se  îndrăgostesc  de  această  disciplină  şi,  în  urma  lecţiilor  publice desfăşurate în diverse şcoli, rămân, ulterior, pe post de cadre didactice la această disciplină opţională.  Unii  inaugurează  şcoli  duminicale  pe  lângă  parohii,  iar  pe  alţii  studiile  pur  şi simplu îi apropie de Dumnezeu.

Nu toţi se regăsesc în domeniul teologiei; astfel absolvenţii teologi  vin  la  studii  mai  mult  pentru  istorie,  litere,  pedagogie  şi,  viceversa,  cei  din   alte domenii sunt copleşiţi de disciplinele religioase. Apoi, nu are niciun sens să urmezi studii  doar pentru o disciplină  facultativă, după cum este cea de Religie. Or, programele de master vin cu oportunitatea de specializare în domeniile laice: litere, istorie şi pedagogie.

Constatăm  aspectul  benefic  al  interdisciplinarităţii  studiilor  de  masterat,  elementul teologic  reintrând  în  sistemul  de  învăţământ  superior,  iar  contingentul  bisericesc  îşi lărgeşte spectrul preocupărilor în domeniul socio-umanistic.  Numeroşi slujitori ai Bisericii se  consacră  altor  domenii  de  activitate.  În  zilele  de  sâmbătă  şi  duminică,  precum  şi  la sărbători  mai  importante  sunt  prezenţi  la  serviciile  divine,  în  rest  activând  în  şcoală,  în centre de plasament şi în alte instituţii compatibile vocaţiei sacerdotale.

Aceste  programe  de  masterat  le  deschid  noi  perspective  multora  dintre  slujitori. Graţie încadrării slujitorilor în diverse domenii laice, o bună parte dintre ei soluţionează problema stagiului de muncă, a asigurărilor medicale şi sociale, deoarece multe biserici nu sunt înregistrate ca persoane juridice sau nu sunt în stare să achite impozitele pe venit.

În ultimii ani şi autorităţile centrale bisericeşti încurajează aprofundarea studiilor în cât mai multe domenii de activitate, iar slujitorii de astăzi trebuie să aibă un spectru larg de pregătire.  „Preotul  trebuie  să  aibă  o  pregătire  multilaterală,  deoarece  el  comunică  cu persoane de diferite profesii şi cu fiecare trebuie să poată discuta în limbajul lui. De aceea, consider  foarte important a dezvolta colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior din domeniul ştiinţelor naturale, de a invita profesorii să ţină prelegeri în instituţiile noastre” [3], menţionează patriarhul Bisericii Ruse Kiril.

Graţie  implicării  profesorilor  şi  masteranzilor  de  la  aceste  programe  s-au  organizat două  conferinţe  internaţionale:  „Biserica  Ortodoxă  din  interfluviul  pruto-nistrean  1813-2013” şi „Educaţia din perspectiva valorilor”, în urma cărora au fost publicate volumele cu comunicările prezentate.

Acum doi ani, în cadrul USM, a fost inaugurată prima Bibliotecă de carte religioasă, care numără peste cinci mii de titluri de carte religioasă şi studii teologice [7].  În acelaşi timp,  are  loc  un  permanent  schimb  de  experienţă  între  masteranzii  programelor  de spiritualitate creştină şi cei de la universităţile din Sibiu, Oradea şi Alba Iulia, România.

E  un  început  de  drum  pentru  un  viitor  cu  perspectivă  pentru  cadrele  teologice, precum şi pentru aceia care vor preda Religia în diverse instituţii sociale.

Preot Octavian MOȘIN

Bibliografie
1.  Moşin O. Pledoarie pentru revenirea învăţăturii creştine în mediul universitar. În: Şcoala şi Biserica: parteneriat pentru educaţie. Materialele Seminarului metodologic republican. Chişinău, 2013.
2.  Studii filologice şi spiritualitate creştină  –  un program de anvergură şi pionierat, realizat  în  cadrul  masteratului  de  la  USM.  În:  Literatura  şi  Arta,  nr.  28,  10  iulie 2014.
3.  Studii  postuniversitare  disponibile  pentru  teologi  şi  nu  numai.  Interviu  cu  dna Claudia Cemârtan. Disponibil la: http://masterateortodoxe.blogspot.com/
4.  www.litere.md
5.  www.masterateortodoxe.blogspot.com
6.  www.mitropolia.md
7.  http://ortodox.md/articole/vizita-ips-mitropolit-vladimir-la-facultatea-de-litere-ausm/
8.  www.patriarchia.ru

Contact Form Powered By : XYZScripts.com