Header image

Monah Proclu Nicău: Totul din dragoste!

17:51, duminică, 29 ianuarie, 2017 | Cuvinte-cheie: , ,

Mă bucur că ești în căutarea lui Iisus Hristos. Cine se ține de Biserică, acela va câștiga raiul. Cine are pe Biserică drept mamă, va avea pe Dumnezeu drept Tată.

Altfel, degeaba mai spunem rugăciunea „Tatăl nostru”. Cine zice rugăciunea „Tatăl nostru” are datoria să aibă pe Biserică drept mamă. Când ajungem acolo unde scrie: „Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”, trebuie să ne gândim dacă am supărat pe cineva cu ceva și nu i-am cerut iertare, sau dacă cineva ne-a cerut iertare pentru o greșeală, iar noi nu l-am iertat. Dacă nu fac ce se spune în rugăciune, înseamnă că mint atunci când mă rog, înseamnă că sunt un copil vitreg.

Cea mai mare primejdie a creștinului, atât în lume, cât și în mănăstire, este aceea de a se lăsa biruit de patima de a judeca pe altul. Cei care stau în mănăstire și îi judecă pe stareț, pe duhovnic, pe frați, sunt în pericol. Mirenii care judecă pe aproapele lor, pe șefi, pe subalterni sau pe oricine altcineva, și care nu se luptă să se schimbe, toți aceștia rămân închirciți duhovnicește, iar cu timpul, am observat că Biserica nu se mai poate folosi de aceste persoane, ei rămânând oameni slabi duhovnicește, oameni neputincioși.

Odată ce am cunoscut puterea Duhului Sfânt și odată ce este scris: „Nu judecați, ca să nu fiți judecați” (Matei 7, 1), trebuie să mă păzesc. Cine sunt eu ca să-i judec pe ceilalți? Astăzi a căzut el, iar mâine cad eu. Dumnezeu îi va judeca și pe ei, și pe mine; nu-i treaba mea să judec pe cineva.

Am observat că, atunci când mă păzesc să nu judec pe altul, indiferent cine ar fi el, am mai multă dragoste de aproapele, nu mă mai biruie mânia cum mă biruia înainte. Dacă vreau, totuși, să ajut pe cineva, atunci să-l ajut cu milă, să am milă de el și toate câte îi voi spune să i le spun cu milă. Nu voi rezolva ceva scrâșnind din dinți, căci porunca Domnului este să facem totul din dragoste (Ioan 13, 35).

Căința inimii o simte cineva și atunci când, stând într-un colț în sfânta biserică și ascultând slujba, el spune în gândul lui rugăciunea Doamne Iisuse. Sunt unii oameni care nu pot să se roage și, în același timp, să asculte strana și pe preotul din Sfântul Altar. Acestora eu le-am zis: „Dacă nu vă puteți ruga, atunci faceți ce puteți, adică stăpâniți-vă mintea la slujbă, repetând și voi, în gând, cu smerenie, rugăciunile și cântările pe care le auziți”. Dar acele persoane care pot zice rugăciunea Doamne Iisuse și, în același timp, pot urmări și slujbele, ajung la o mare sporire duhovnicească.

Fiți atenți la proorocii mincinoși (Matei 24, 11; Marcu 13, 22), că s-au înmulțit în ultima vreme! Să nu vă înșele nimeni. Chiar dacă ați fi făcut și cele mai mari păcate, să nu cumva să părăsiți Biserica Ortodoxă. Aici este vindecarea și scăparea sufletului. Ortodoxia este singura care păstrează neștirbite poruncile și rânduiala lăsate de Mântuitorul prin Sfinții Apostoli. Dacă vă spovediți fără de viclenie la preot și începeți lupta cu păcatul, avem mărturia Bisericii că Domnul Hristos nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la păcate și viu va fi sufletul lui, cum se spune și în molifta de la spovedanie. Nu vă luați după cei nebuni care se duc pe la secte sau care vor să schimbe dogmele Bisericii. Nebun este cel care calcă poruncile lui Dumnezeu și, în nebunia lui, se consideră a fi înțelept, dar înțelepciunea lui este de la diavol. Ţineți-vă în smerenie, în pocăință și în înțelepciunea lui Dumnezeu, lăsată nouă prin Biserica Ortodoxă; plângeți-vă păcatele și cereți de la Dumnezeu să ne dea duhovnici tari în credință și rugători, luminați de Duhul Sfânt, duhovnici care să-și pună sufletul pentru fiii lor duhovnicești.

Duhul Sfânt vrea să ne ajute să creștem în smerenie, să ne socotim și să credem că suntem cei mai păcătoși și mai nevrednici, iar cine zice că a ajuns la viață sfântă, acela este înșelat de diavol. Sfinții Părinți fugeau de a se crede că sunt sfinți, toți fugeau de frica de a nu cădea în păcatul groaznic al diavolului, mândria. Numai rătăciții de sectanți se cred sfinți.

Îi fericesc pe toți creștinii care au duhovnici buni, care îi pot duce în rai prin povețele lor, prin îndemnurile lor. Totodată, când se întâmplă să ai un duhovnic foarte simplu, care nu te poate ajuta, atunci trebuie, înainte de a ne duce la mărturisit, să ne rugăm așa: „Doamne, luminează-i mintea duhovnicului, dă-i cuvânt bun să mă ajute la mântuire!” Şi așa, pentru credința ta, Duhul cel Sfânt îi va lumina mintea ca să te poată ajuta.

Preotul te binecuvântează și te dezleagă, căci Duhul Sfânt lucrează prin duhovnic. Eu am observat lucrul acesta. Toți cei pe care i-am trimis la mărturisit mi-au spus că, după ce s-au spovedit, au simțit o mare bucurie și o împăcare cu Dumnezeu. Duhul Sfânt este un Duh de pace.

Extrase din volumul al treilea, în curs de apariție,
al colecției Crinii țarinii, editată de Mănăstirea Putna, http://putna.ro/

 

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com