Header image

Nu există iertare pentru cei ce neglijează buna creștere a copiilor

18:00, vineri, 26 iunie, 2015 | Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Dacă avem o mare răspundere când e vorba sa-i apăram pe alții, căci zice:

“Nimeni să nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui” (I Corinteni 10, 24), cu atât mai mare este răspunderea pe care o avem față de copiii noștri. Nu ți l-am adus, ne cere socoteală Dumnezeu, în casă și nu l-ai avut lângă tine de la început? Nu te-am numit învățătorul, ocrotitorul, tutorele, călăuzitorul și stăpânul lui? Nu ți-am dat putere întreagă asupra lui? Nu ți-am poruncit să-l formezi și să-l educi așa cum trebuie de când era încă fraged? Ce iertare mai speri să capeți dacă l-ai lăsat s-o ia pe cărări greșite și să se strice?

Ce mai poți spune? Că e greu și uneori abia poți face față?

Trebuia să te gândești dinainte, când copilul asculta cu dragă inimă și era prunc. Atunci trebuia să-l educi cu mare atenție, să-l obișnuiești cu ce se cuvine, să-l corectezi și să-i pedepsești slăbiciunile sufletului.

Când munca era mai ușoară, atunci trebuia să scoți balariile și ciulinii, atunci când era la o vârstă fragedă și patimile nu erau greu de vindecat, patimi care, dacă n-ar fi fost neglijate, n-ar fi crescut. De aceea spune: “Ai feciori? învată-i pe ei și încovoaie din pruncie grumazul lor” (Întelepciunea lui Sirah 7, 24), atunci când educația se poate face mai ușor.

Extras din “Părinți, copii și creșterea lor”, Sfântul Ioan Gură de Aur

Contact Form Powered By : XYZScripts.com