Nu nărăviţi câinele

Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Diavolul este în chipul unui câine flămând ce aşteaptă pe tot locul să i se arunce o coajă de pâne, un os sau alte rămăşiţe de mâncare. De-i arunci ceva, el începe a se ţine de tine; el vine şi mâine să-i arunci ceva.

Dar de nu-i dai nimic, de-l alungi cu ocări, el nu mai vine; îşi caută norocul în altă parte.

Aşa e şi diavolul. El aşteaptă să-i arunci ceva, Îndată ce-i dai ceva, îndată ce te laşi biruit de ispită şi păcat, diavolul se ţine mereu de tine, până ce, pe urmă te muşcă de moarte. Dar dacă nu-i dai nimic, dacă îl respingi, spunându-i Cară-te de aici, satano! el nu mai vine, se duce să-şi caute norocul în altă parte.

Staţi împotriva diavolului şi el va fugi de la voi. (Iacov 4,7)