Header image

Pastorală la Învierea Domnului a Preasfinţitului Petru, episcop de Ungheni şi Nisporeni

18:33, vineri, 18 aprilie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

HRISTOS A ÎNVIAT!

,,Iar dacă Hristos n-a înviat,

zădarnică este credinţa voastră, sânteţi încă în păcatele voastre”

     În centru vieţii noastre eclesiale stă marea minune a Învierii Domnului. Prin harul şi mila lui Dumnezeu am ajuns în această zi a Învierii şi bucuriei, deoarece acestea sunt adevărurile fundamentale ale credinţei noastre care au fost vestite de Hristos după Învierea Sa. Bucuria şi pacea vieţii se primesc în dar de la Hristos Cel Înviat Care a zis femeilor mironosiţe: ,,Bucuraţi-vă! Nu vă temeţi!” (Matei 28, 9-10), iar ucenicilor Săi le-a zis: ,,Pace vouă!” (Ioan 20, 21).

Astăzi ni se face vestire mare de bucurie şi încurajare, că nu moartea este ultimul cuvânt al destinului omenesc, ci învierea şi viaţa. Acest adevăr îl mărturisim în momentul în care rostim simbolul de credinţă când zicem că aştept învierea morţilor şi viaţa veşnică ce va să fie. Învierea lui Hristos este fundamentul credinţei celei adevărate cum mărturiseşte Sfântul Apostol Pavel ,,Şi dacă Hristos n-a înviat, zădarnică este atunci propovăduirea noastră, zădarnică şi credinţa voastră” (I. Cor. 15, 14). Nu există o credinţă care să dea atâta temei de bucurie şi atâta împlinire concepţiei despre lume ca aceea în Învierea lui Iisus Hristos. Viaţa aceasta nu poate fi concepută fără Dumnezeu, dar nici viaţa noastră creştină nu-şi are rostul fără învierea Domnului. Învierea este transfigurare, este Lumină este iubire.

   De altfel, fără Învierea Dumnezeu-Omului nu s-ar putea explica nici trimiterea apostolilor, nici martiriul mucenicilor, nici mărturisirea mărturisitorilor, nici sfinţenia sfinţilor, nici nevoinţa asceţilor; desigur, minunile făcătorilor de minuni, nici credinţa credincioşilor, nici iubirea celor care iubesc, nici nădejdea celor ce nădăjduiesc. Dacă credinţa creştină nu este întemeiată pe taina Învierii lui Hristos, cum i-ar fi însufleţit pe mucenici pentru mucenicie, pe mărturisitori pentru a da mărturie, pentru sfinţi  pentru a lucra sfinţenia, pe creştini de a crede în viaţa de după moarte şi pe noi toţi de a crede în viaţa de apoi? Pe scurt, dacă n-ar fi fost Învierea lui Hristos, Creştinismul nu ar fi existat: Hristos ar fi fost primul şi ultimul creştin care și-ar fi dat duhul pe cruce, şi dimpreună cu El s-ar fi stins şi ar fi murit lucrarea şi învăţătura Sa. De aceea, Învierea lui Hristos, la măsura, profunzimea şi cuprinderea Divino-umană de pretutindeni, este pentru Creştinism ,,Alfa şi Omega” (Apoc. 1, 8). Învierea e re-întruparea lui Dumnezeu pe pământ, o naştere din nou, o re-naştere în trup transfigurat. Acum, Cel născut în peşteră îşi descoperă la vedere şi la înţelegerea oricui, adevărata identitate dumnezeiască, puterea şi slava. Prin Înviere Hristos Îşi legitimează învăţătura, îşi explică minunile şi îşi împlineşte promisiunea. Învierea justifică totul. Ea justifică noua învăţătură şi noua credinţă. Învierea e temeiul logic al creştinismului. Nu există o credinţă care să dea atâta temei de bucurie şi atâta împlinire concepţiei despre lume ca aceea în Învierea lui Iisus Hristos. Fără Învierea Domnului lumea aceasta ar fi pentru oricare dintre oameni un gest ratat al unui zeu neputincios, un lucru fad şi înşelător. Cu credinţa în Înviere, el înseamnă totul: este garanţia adevărului şi a mântuiri noastre. Atunci, în momentul învierii s-a născut noua religie, creştinismul. El s-a clădit pe Înviere. Părintele Iustin Popovici, ne spune că ,,oamenii l-au condamnat pe Dumnezeu la moarte, Dumnezeu însă, prin învierea lui îi ,,condamnă” pe oameni la nemurire”. Prin aceasta omul trăieşte ca o fiinţă pascală, o fiinţă care trece de la deznădejde la nădejde, de la moarte la viaţă, de la întuneric la Lumină.

Iubiţi fii şi fiice în Hristos Domnul,

   Învierea Domnului se sărbătoreşte în fiecare an primăvara, când natura re-învie în chip miraculos şi pământul şi pomii încep să rodească, florile şi fluturii îşi reaprind culorile ca şi cum ar vrea să ne ajute să înţelegem mai uşor minunea de acum aproape două mii de ani a Învierii Domnului şi, prin ea, să credem în învierea noastră. Să ne bucurăm de Înviere şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Suntem veşnici. Moartea a fost biruită. Să iertăm toate pentru Înviere, căci pentru toate vom avea de dat socoteală când vom trece dincolo.

    Sărbătoarea Învierii este numită de Biserică ,,Sărbătoarea sărbătorilor”, pentru că ea ne dezleagă taina vieţii şi a morţii, taina viitorului nostru de acum şi până în veac. Ne înarmează cu speranţă, cu linişte, cu bucurie că, precum Mântuitorul a învins moartea, şi noi o vom învinge.  ,,Paştile Domnului” trebuie trăite aşadar duhovniceşte, de fiecare credincios care s-a împărtăşit, pentru a deveni cu adevărat ,,Paştile credincioşilor”, adică ieşind din Egiptul patimilor urcând de la cele de jos spre cele de sus, la pământul făgăduinţe, zice Sfântul Grigodie de Nazianz. Iar avva Dorotei ne învaţă că atunci când sufletul trece cu adevărat de la păcat la virtute se săvârşeşte Paştele Domnului, căci Paştele Domnului înseamnă trecerea de la răutate la virtute. Viaţa în păcat este o viaţă în stare de robie, de înstrăinare, o viaţă goală, lipsită de sens, ce sfârşeşte iremeditabil în tristeţe şi moarte. Singura viaţă în Hristos este o viaţă în care biruind păcatul şi orice formă de înrobire, sufletul se umple de lumina şi bucuria învierii cu Hristos. În Hristos, Paştele nostru, s-a realizat, aşa cum am văzut, trecerea noastră desăvârşită şi definitivă din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer.

 Cu părintească dragoste, Vă chemăm pe toţi, fii ai Sfintei noastre Biserici, la învierea sufletească, din care să izvorască faptele unei vieţi, de frăţietate şi solidaritate, prin care să răscumpărăm ,,vremea crizei” şi toate problemele ei.  Hristos cel Înviat e cu noi toţi! Nu vă temeţi! Nu deznădăjduiţi!

,,O, Paştele cele mari şi preasfinţite, Hristoase! O, înţelepciunea şi puterea şi cuvântul lui Dumnezeu! Dă-ne nouă să ne împărtăşim cu Tine mai adevărat în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale!” Amin.

Hristos a înviat!

 Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

Prin harul lui Dumnezeu

+ PETRU

EPISCOP DE UNGHENI ŞI NISPORENI

Învierea Domnului 2014

Contact Form Powered By : XYZScripts.com