Header image

Pentru că n-are voie să-şi facă biserică, părintele Bojan Alexandrovic din Valea Timocului îi adună pe români, la rugăciune, în garaje

9:23, marți, 15 decembrie, 2015 | Cuvinte-cheie: , , ,

În Valea Timocului, un preot ortodox de 38 de ani luptă pentru drepturile românilor. În ciuda piedicilor, părintele Bojan a reuşit să construiască mai multe biserici ortodoxe române în Timocul de Est. EL insistă pentru introducerea limbii române în şcolile din Serbia şi luptă împotriva discriminării pe care o acuză românii de acolo.

Părintele Bojan Alexandrovic, protopop al Daciei Ripensis şi vicar al Timocului: „Ei nu ne dau voie să construim biserici şi-atunci noi am găsit o modalitate legală, construim garaje”.

Aceste „garaje” ajută enorm la păstrarea identităţii românilor din Timocul sârbesc. Sunt o comunitate unită de care, însă, autorităţile sârbe nu prea vor să audă.

Părintele Bojan Alexandrovic: „Dacă eu sunt român şi spun că sunt român, mi se spune că nu am voie să construiesc biserică românească, nu am voie să aparţin de biserica neamului meu, cum sa nu fiu discriminat?”

El este părintele Bojan Alexandrovic. S-a născut în Negotin, are doar 38 de ani şi dintotdeauna a trebuit să lupte. De când este în slujba bisericii a avut cele mai mari probleme cu autorităţile.

Abia în acest an, în luna mai, românii din Serbia au putut să îşi sfinţească o biserică a lor. De 200 de ani, românii ortodocşi din Timoc nu au mai avut acest drept. Este o biserică ridicată de părintele Bojan care i-a pus temelia în 2003. De atunci a fost într-un permanent război cu autorităţile sârbe care au vrut chiar să dărâme lăcaşul.

Părintele Bojan: „Sunt la casa mea şi nu am voie să fiu liber. Pentru ce plătim impozite statului în care trăim? Pentru ce suntem cetăţeni loiali? Ca să avem drepturi”.

În 2008, preotul Bojan Alexandrovic a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Meritul Cultural, pentru ataşamentul şi angajamentul său constant în promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Serbia.

Părintele spune, însă, că indiferent de consecinţe, va continua să lupte.

Părintele Bojan: „Drumul a fost greu, este greu, multe sunt încurcăturile, încercările, deoarece, dacă ne uitam din 2003 până acum, s-a făcut mult, eu sunt mulţumit. Eram singur, nu aveam biserică, nu aveam nimic, aveam numai hârtie în mână. Astăzi avem mănăstire la Malainiţa, avem biserica noastră, asta e catedrala Protopopiatului Daciei Ripensis, avem mai multe biserici, paraclise, mai multe troiţe şi suntem 8 preoţi”.

Cu garaje în loc de biserici, părintele Bojan Alexandrovic nu se gândeşte la catedrale, ci la libertate. Şi va sluji în continuare în limba română, pentru că vrea să se simtă liber alături de românii din Timoc.

sursa http://stiri.tvr.ro

23_Bojan_slujind

Contact Form Powered By : XYZScripts.com