Header image

Perioada Triodului – experiența învierii

23:00, joi, 13 februarie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , , , ,

În una din cuvântările Sale, Domnul Hristos a spus ucenicilor: „Foc am venit să aduc pe pământ, și cât aș vrea ca el să se aprindă” (Luca 12.49)  Acest foc este dragostea lui Dumnezeu, care ne încălzește inimile cuprinse de întuneric și frică. Însă dragostea ne poate învăpăia sufletul doar în măsura în care suntem pregătiți să primim cuvântul Lui. Pentru că el, cuvântul, învie sufletele omenești.

De fiecare dată, an de an, inainte de Sărbătoarea Sărbătorilor, Biserica ne rânduiește un itinerar duhovnicesc în timpul căruia ne pune în față cuvântul lui Dumnezeu. Cuvânt care ne judecă și ne îndreptățește, ne învie și ne deschide noi orizonturi, dar care ne este adresat fiecărui în parte conform necesităților noastre.

Perioada Triodului începe cu experiența dureroasă a doi oameni: a unui fariseu și a unui vameș. Mulți s-au grăbit să-i caracterizeze și să-i judece. Și de fiecare dată este judecat fariseul și lăudat vameșul, ceea ce, cred eu, nu-i chiar corect. Oamenii afectați de psihologia gloatei, de obicei nu vor, ba se și tem să aibă o părere personală asupra unor lucruri, ci o schimbă dupa cum bate vântul. (Ca unii suporteri la meci. Îi intrebi: Pentru cine ții strâns pumnii? Răspuns: Pentru cel care va invinge …)

În ciuda multor păreri, aș spune că această parabolă nu-i una care ne face să judecăm oamenii, împărțindu-i în două tabere, precum nici canoanele sau unele „restricții” nu-s pedepse pentru păcătoși. Sunt niște lecții de viață pentru noi toți.

Îndrăznesc să zic: și vameșul, și fariseul sunt niște eroi. Eroi ai duhului. Fariseul, necătând la stăruința ocupanților păgâni, a păstrat credința și obiceiul strămoșilor și râvnea pentru ea. Vameșul, insă, a avut marele curaj să biruie în sine păcatul lui Adam si al lui Cain, de a fugi de la fața lui Dumnezeu. Credeți ca-i ușor? Personal cunosc oameni care s-au depărtat de Biserică nu pentru faptul ca „acolo nu-i dreptate”, ci pentru ca le era rușine să privească ochii blânzi ai lui Hristos.

Învățătura pe care o luăm sau mesajul care ne este transmis suna cam în felul acesta: Atenție! Uneori și eroii cad!

Perioada Triodului anume că e una când fiecare din noi caută pe eroul din sine, având exemple vii de întoarcere la Dumnezeu. E o perioadă când trebuie să fim sinceri cu noi, cu cei de lângă noi si cu Dumnezeu. spun asta pentru că ne place să răspunde la întrebările pe care singuri le punem, dar nu dorim să recunoaștem unele probleme care le facem celor de lângă noi. Și ne mințim pe noi înșine și pe cei din jur. Sfântul Pavel ne spune și trebuie să ținem minte asta, că vremea este să se înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu (1Petru 4. 17).

Perioada Triodului e una când întreaga Biserică trebuie să strige într-un glas, precum scria Fericitul Augustin: Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit…”

Arhim. Augustin (Zaboroșciuc)

Contact Form Powered By : XYZScripts.com