Header image

Predică la Duminica Sf. Grigorie Palama. Despre puterea credinţei celor mulţi

22:16, sâmbătă, 7 martie, 2015 | Cuvinte-cheie: , , , , , , , , , , , , , , ,

Si vazand Iisus credinta lor, i-a zis slabanogului: Fiule, iertate iti sunt pacatele tale!

(Marcu 2, 5)

Iubiți credincioși,

 

Cuvântul lui Dumnezeu este plin de nemărginite învățături. În predica de azi vom vorbi despre puterea rugăciunii făcută cu credință de mai mulți. Căci, precum când se aprind mai multe lumânări într-o cameră întunecată, mai mare lumină se face și precum când se adună mai mulți cărbuni la un loc mai multă căldură dau, așa și credința mai multora, mai mare trecere are înaintea lui Dumnezeu.

Acest adevăr se vede din multe mărturii ale Sfintei Scripturi, dar și din învățătura Sfintei Evanghelii ce s-a citit astăzi. Să luăm, de pildă, cuvântul pe care l-a zis Domnul: “Și văzând Iisus credința lor, a zis slăbănogului: Fiule, iertate îți sunt păcatele tale!“ Vedeți, frații mei, că nu a zis Domnul „văzând credința slăbănogului”, ci „a lor”, adică a acelora care purtau pe pat pe acel slăbănog. Cu adevărat, dacă cei patru care purtau pe slăbănog nu ar fi avut mare credință, nu ar fi făcut atâta osteneală cu cel bolnav ca să-l aducă în fața Mântuitorului. Căci ei, văzând mare mulțime de oameni care înconjurau pe Mântuitorul, și neputând să străbată cu slăbănogul până în fața Domnului, au aflat alt chip de a-l apropia de Hristos. Au descoperit casa unde era Domnul și au coborât patul cu bolnavul, cu mare greutate și osteneală reușind să-l așeze în fața Mântuitorului, având mare credință că dacă-l va vedea Hristos va face milă cu el și-l va vindeca de boala lui.

După credința lor tare și neândoielnică au dobândit cele ce așteptau. Căci văzând Mântuitorul nostru cel Preasfânt și Milostiv credința și osteneala lor, a zis slăbănogului: “Fiule, iertate îți sunt păcatele tale!“ Apoi a zis: “Scoală-te, ia-ți patul tău și mergi la casa ta“. Și s-a sculat îndată sănătos, luându-și patul, a ieșit înaintea tuturor încât erau toți uimiți și slăveau pe Dumnezeu, zicând: “Asemenea lucruri nu am văzut niciodată“ (Marcu 2, 5-12). Vedeți, frații mei, minune preaslăvită făcută de Domnul pentru „credința lor”, adică a slăbănogului și a celor care-l purtau pe El!

Dar oare numai atunci a făcut Mântuitorul minuni preaslăvite pentru credința celor mulți? Nu, cu adevărat nu. Domnul Dumnezeul și Mântuiorul nostru Iisus Hristos este Același din veac și până la sfârșitul veacurilor, preabun, milostiv, și preaândurat față de toți care cred în El întru adevăr (Psalm 144, 18). Căci vedem zilnic mii și mii de creștini, care și astăzi aleargă la El cu credință și cu inimă zdrobită, fără îndoială, și îndată cunosc mila și ajutorul Lui în toate nevoile și necazurile lor.

Zice Preasfântul Duh în Psalmi: “Mântui-va Domnul sufletele robilor Săi și nu vor greși toți care nădăjduiesc spre Dânsul“ (Psalm 33, 21). Cine ar putea să spună sau să scrie câte nenumărate minuni face Prea înduratul Dumnezeu cu toți cei ce-L iubesc pe El și aleargă la Dânsul cu credință neândoielnică și statornică? Noi stând aici în slujba binecredincioșilor creștini vedem și auzim de la mulți mulțumirea pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Unul mulțumește că prin slujbele făcute la Sfânta Biserică s-a făcut sănătos de boala de care suferea; altul mulțumește lui Dumnezeu că i-a reușit copilul la școală; altul că a reușit la servici sau în căsătorie; altul, că l-a izbăvit Dumnezeu de pagube, de vrăjmași, de primejdia care-l amenința.

Același Preabun și Preaîndurat Mântuitor care a vindecat pe slăbănogul din Evanghelia de azi pentru credința lui și a celor care-l purtau, Același face minuni nenumărate cu toți bunii credincioși care aleargă la El cu credință dreaptă și rugăciune fierbinte și statornică. Iar în ce fel credința unora ajută altora, de atâta ori am auzit în Sfânta Evanghelie cu femeia cananeeancă, cu sluga sutașului, cu fiul văduvei din Nain și cu mulți alții, de care nu este locul aici a-i pomeni.

Citiți în faptele Sfinților Apostoli și veți vedea cât de mult poate rugăciunea celor mulți, care se roagă în Biserică pentru cei din primejdii. Vedem că Marele Apostol Petru, pentru mărturisirea adevărului, a fost prins, legat și dus la temniță, unde era păzit de patru străji cu câte patru ostași. Deci Petru era păzit în temniță și se făceau rugăciuni neâncetat pentru el de către Biserică. Și iată îngerul l-a deșteptat, zicând: “Scoală-te degrab!“ și lanțurile i-au căzut de pe mâini. Și a zis îngerul către el: “încinge-te și încalță-te cu sandalele“, și el a făcut așa. Și i-a zis: “îmbracă-te și vino după mine“. Și ieșind, mergea după înger, dar nu știa că fapta îngerului este adevărată, ci i se părea o vedenie.

Și trecând de straja întâi și de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce în cetate și poarta s-a deschis singură și, ieșind, a trecut o uliță și îndată îngerul Domnului s-a depărtat de el. Iar Petru venindu-și în sine, a zis: “Acum știu cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său și m-a scos din mâna lui Irod și din toată așteptarea poporului iudeilor“ (Fapte 12, 4-11). Ați auzit iubiți credincioși ce mare și preaslăvită minune a făcut Preabunul Dumnezeu cu Apostolul Petru. Dar pentru ce? Pentru că mulțimea credincioșilor în Biserică “făceau neîncetat rugăciune către Dumnezeu pentru el“.

Iubiți credincioși,

Așadar să ținem minte că unde sunt doi sau trei credincioși adunați în numele Domnului, El este între ei (Matei 18, 20). Și cu atât mai mult Hristos este acolo unde sunt mai mulți credincioși care se roagă pentru cel ce este în primejdie sau are vreo cerere către Dumnezeu. Nicăieri nu se pot ruga creștinii mai mulți laolaltă ca în sfintele biserici, unde rugăciunile lor și ale preoților se unesc și ca tămâia se înalță la Dumnezeu, de unde le vine tuturor milă și ajutor celor ce au nevoie de mila Lui. Acolo preotul mijlocește în Sfântul Altar către Dumnezeu și pentru toți binecredincioșii creștini de pretutindeni.

Cele mai importante rugăciuni comune care se fac în bisericile noastre pentru credincioși sunt mai ales două: Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu. Oare câte minuni nu s-au făcut și se fac astăzi prin Sfânta Liturghie? În timpul ei, mai ales în sărbători, se adună cei mai mulți credincioși. Astfel rugăciunile lor comune, săvârșite cu multă credință, se unesc cu rugăciunile preoților din sfintele altare și contribuie cel mai mult la împlinirea cererilor lor.

Rugăciunile cu credință ale preoților, unite cu ale credincioșilor, săvârșesc cea mai mare minune ce are loc pe pământ de la Hristos până astăzi. Această minune negrăită este prefacerea pâinii și vinului în Trupul și Sângele lui Hristos în cadrul Sfintei Liturghii. Astfel, fără Sfânta Liturghie nu avem Sfânta împărtășanie, iar fără aceasta, nu ne putem uni cu Hristos, nu putem fi iertați și deci mântuiți, că zice Domnul: “De nu veți mânca Trupul Meu și de nu veți putea bea Sângele Meu, nu veți avea Viața întru voi“.

Vedeți cât de mare este puterea și rolul Sfintei Liturghii? Vedeți că Sfânta Liturghie este a noastră și stă la temelia mântuirii noastre, pentru că ne ține direct și permanent în legătură cu Hristos, cu sfinții din cer și cu oamenii de pe pământ?

Altă minune a Sfintei Liturghii, ca rod al credinței și al rugăciunii în comun, este că ea contribuie cel mai mult, pe lângă celelalte slujbe, la păstrarea credinței ortodoxe în lume. Ce s-ar întâmpla cu credința noastră dacă n-am face-o vie, lucrătoare și mântuitoare prin Sfânta Liturghie? Numai de aceea unii creștini se duc la secte pentru că nu merg regulat la Sfânta Liturghie și nu simt puterea ei. Tot Sfânta Liturghie, ca o cunună a celor șapte Laude, contribuie mult și la unitatea, la împăcarea, la apropierea și înfrățirea creștinilor ortodocși, ca fii ai Bisericii lui Hristos. De-a lungul celor două milenii singură Biserica și slujbele făcute în Sfintele lăcașuri au adunat pe creștini în jurul preoților și altarelor, i-au unit prin rugăciune în aceeași credință, le-au vindecat bolile, i-au dezlegat de păcate prin Sfânta Spovedanie, i-au unit cu Hristos prin rugăciune și Sfintele Taine și i-au călăuzit în viață pe calea mântuirii prin învățătura Sfintei Evanghelii.

Prin slujbe, prin cărțile de cult, prin Sfânta Liturghie, prin predică și prin cântarea în comun, Biserica Ortodoxă a păstrat, pe lângă unitatea de credință și de simțire, și unitatea limbii, a culturii religioase vechi, și a întregii Tradiții ortodoxe milenare. Or, toate acestea le considerăm minuni și roduri ale credinței și rugăciunii celor mulți.

Tot în cadrul Sfintei Liturghii Biserica face rugăciuni și scoate părticele (miride) pentru adormiți, iar prin puterea jertfei lui Hristos izbăvește din iad multe suflete ale celor morți. Oare nu ne rugăm cu toții la biserică pentru cei repausați ai noștri și împreună cu preoții le cântăm „veșnica pomenire” și zicem: „Dumnezeu să-i ierte?” Numai Dumnezeu știe câte suflete sunt scoase din chinurile iadului, prin jertfa liturgică și prin parastase ca rod al harului preoției și al rugăciunii comune.

Iată deci, că rugându-ne împreună cu preoții la biserică, contribuim la minunea iertării și izbăvirii din iad a multor suflete ale fraților noștri care au murit nepregătiți. Vedeți câte minuni se săvârșesc la Sfânta Liturghie ca rezultat al rugăciunii în comun? De aceea mare plată de la Dumnezeu au cei care merg regulat la biserică și se roagă pentru ei, pentru bolnavi, pentru binefăcători și răufăcători și pentru cei răposați. Mai ales pentru ei, că sufletele celor ce au murit nepregătiți așteaptă slobozire din osânda iadului prin rugăciunile Bisericii și ale noastre.

Alte minuni ale credinței și rugăciunii creștinilor în comun se fac prin taina Sfântului Maslu. Aceasta este cea mai puternică rugăciune și slujbă a Bisericii Ortodoxe pentru cei bolnavi. De aceea creștinii sunt datori să ceară această taină de la preoți ori de câte ori au bolnavi în familie și să participe la Sfântul Maslu cât mai mulți dintre ei, pentru că, rugăciunea credinței va tămădui pe cei bolnavi și de vor fi făcut păcate li se vor ierta” (Iacob 5, 15). Mulți dintre dumneavoastră cred că ați văzut bolnavi vindecați, sau în parte ușurați, prin Taina Sfântului Maslu și prin ungerea cu untdelemn sfințit. Alții ați mers, poate, pe la sfintele moaște și pe la icoanele miraculoase din țară și ați văzut sau ați auzit de bolnavi vindecați acolo în chip miraculos prin rugăciunea celor din jur și prin moliftele Sfântului Vasile cel Mare, citite de preot, cu post și credință.

Iată doar câteva din minunile săvârșite la biserică prin puterea credinței și rugăciunile celor mulți.

Iubiți credincioși,

Au trecut, cu ajutorul lui Dumnezeu, două săptămâni din Sfântul și Marele Post al Paștelui. Să ne cercetăm acum conștințele și să ne întrebăm: Ne-am împăcat cu semenii noștri prin iertare și cu Dumnezeu prin spovedanie la preot în aceste 14 zile de post? Am mers mai des la Sfânta Liturghie în aceste Duminici și ne-am învrednicit să primim Trupul și Sângele lui Hristos? Am postit de mâncare de dulce, de mânie, de beție și de tot păcatul de când am intrat în Sfântul Post? Am făcut milostenie la săraci și suntem hotărâți să postim și să ne rugăm lui Dumnezeu până la Sfintele Paști? Avem grijă de cei dragi adormiți din neamul nostru și ne rugăm pentru iertarea lor?

Cei care ați făcut acestea, continuați să vă rugați, mergeți la biserică și vă vindecați slăbănogirea sufletului prin rugăciune, prin milostenie și prin pocăință. Iar cei care n-ați făcut nimic pentru suflet în aceste zile sfinte de pocăință, nu amânați, ci începeți de acum a lucra mântuirea dumneavoastră, până încă avem timp.

Vă amintesc că astăzi Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Ierarh Grigorie Palama, mitropolitul Tesalonicului în secolul al XIV-lea, ca sfânt și dascăl al rugăciunii. El a fost dascăl, lucrător și apărător al neâncetatei rugăciuni a lui Hristos. Cereți-i ajutorul și urmați după putere pe urmele rugăciunii lui.

De vom face așa vom avea mare folos sufletesc din toate, vom trece curgerea postului cu lucrare duhovnicească și ne vom învrednici de slăvita înviere a lui Hristos Dumnezeu. Amin.

 

Arhim. Cleopa (Ilie)

Contact Form Powered By : XYZScripts.com