Header image

Produsele din soia. Imitație de carne? Imitație de post?

8:11, vineri, 27 noiembrie, 2015 | Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Pe vremuri, in perioada de dinainte de 1989, populatia se scandaliza, in taina, ca salamul continea, pe langa carne, si soia. Acum multi se ingramadesc sa o consume pentru ca este, pe buna dreptate, un produs deosebit, sanatos, consistent, fara colesterol, cu multe alte calitati; mai mult decat atat, el este si produs vegetal, de post.

Imi amintesc de o scurta discutie prezentata intr-o mai veche carte de dialoguri duhovnicesti. Cineva il intreaba pe un parinte imbunatatit: „Ce sa faca bunul crestin in zilele de post, cand se afla in calatorie si ramane peste noapte la o familie ce nu se indeletniceste cu postul?”. Parintele raspunde scurt si la obiect: „Baba calatoare n-are sarbatoare. Biserica invata ca dragostea pentru aproapele este mai mare decat postul…”. Interlocutorul, ispitindu-l, continua: „Dar daca e, sa zicem, Vinerea Mare, ce sa faca, parinte? Sa manance de dulce daca-i ofera?” Duhovnicul raspunde de data asta sec: „In Vinerea Mare sa stea acasa”. Imi amintesc ca m-a amuzat teribil raspunsul. Nu banuiam atunci ca ma voi afla si eu in casa unor cunoscuti intr-o Vinere Mare. Desi nu aveam de gand sa stau propriu-zis la masa, fiind o zi de post negru, mi-am zis ca nu-i frumos sa refuz dragostea gazdei. Am ramas socat sa vad ca aduce la masa, rand pe rand, snitele, salam, branza si cascaval… toate de post!

Mai consumasem, intr-adevar, produse din soia, mai ales atunci cand eram foarte grabit sau cand, din variate motive, nu aveam in frigider alte preparate de post (se cuvine a preciza ca nu toti mananca soia in post din pricina lacomiei sau a gustului, multi o mananca pentru ca e usor de preparat). Dar asta nu se intamplase in Vinerea Mare. Abia atunci am realizat ca ceva e in neregula, ca nu-i buna randuiala in consumul excesiv al produselor din soia in posturile de durata.

Se spune uneori ca e greu sa postesti! Insa crestinul inceputului de mileniu III se pare ca si-a rezolvat aceasta problema, inlocuind carnea si branzeturile cu sortimente din soia asemanatoare ca prezentare si gust. Altfel spus, ai pofta de carne in post? Iti cumperi soia fulgi sau soia cubulete pentru ciorbe sau tocanite sau soia snitel pentru gratar sau snitel, sau de ce nu pateu vegetal, salam, parizer sau cremwursti din soia. Ai pofta de oarece branzeturi? Poti sa-ti cumperi tofu (branza vegetala – din soia – simpla, cu ardei sau cu chimen) si chiar… cascaval. Ai bea un lapte dimineata? Nici o problema… Tehnologia preparatelor a inventat laptele din soia (cu aroma de cicoare, scortisoara sau vanilie). Un singur sortiment lipseste ca, din perspectiva gustativa, sa nu fie nici o diferenta intre produsele de post si cele de dulce. Nu avem inca oul de post. Nu s-a „inventat” nici in bucataria europeana, nici in cea veche orientala (de unde provine tofu).

Consumand in exces produse de post care imita carnea si branzeturile, imitam de fapt hrana perioadei de dulce. Cum sa te bucuri atunci de roadele postului daca nu tai-imprejur „dulceata gatlejului”?

Postul inseamna in primul rand infranare, el fiind prin excelenta un exercitiu de asceza, o nevointa. Daca privim la chipul in care Hristos a postit aflam ca postind… a flamanzit (cf. Matei 4, 2). In aceasta perioada crestinul trebuie sa-si sporeasca eforturile in vederea desavarsirii. Daca diferenta dintre produsele din carne sau branzeturi si echivalentele lor din soia e doar una de eticheta, inseamna ca postind astfel crestinul nostru inlatura nevointa trupeasca si, implicit, pe cea sufleteasca, suprima lupta cu nebunia stomacului, cum numeau Sfintii Parinti lacomia pantecelui. Mai ales cand pietele agro-alimentare sunt pline de legume, se cuvine sa avem discernamant si sa facem un efort binecuvantat intru asteptarea praznicului care incheie postul de durata.

Extras din Laurentiu Dumitru, Tinerii pe calea întrebărilor, Ed. Egumenița 2004

img

Contact Form Powered By : XYZScripts.com