Header image

Săptămîna brînzei la slavi: Масленица/Masleniţa

9:35, marți, 25 februarie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Această săptămînă, numită la noi Săptămîna brînzeia fost mereu legată de începutul Postului Mare, dar la vecinii noştri şi de o tradiţie ceva mai veche, de dinainte de creştinarea slavilor. Era o sărbătoare de întîmpinare a primăverii, de rămas-bun de iarnă, dar şi de pomenirea morţilor, care se marchează printr-o gamă largă de clătite (блины). Creştinismul rusesc a integrat această suită de ritualuri, jocuri, distracţii, competiţii colective etc, fără însă a se identifica cu acestea.  

În trecăt fie spus, în 3 martie, 2012, cînd Pussy Riot au „actat” în Catedrala Mîntuitorului, din Moscova, era o zi din această săptămînă a brînzei! Acest „amănunt” i-a servit-o la fileu teologului Andrei Kuraev să le găsească fetelor o scuză – pentru acţiunea zgomotoasă din locaşul nr. 1 al Rusiei. În fine, nu PR sunt tema! Ci – legătura strînsă care mai există între această săptămînă şi fanfaronada şi teatrul popular, care culminează cu arderea unei momîi feminine: întruchiparea duhului iernii, care trebuie să plece…

Arderea aceasta se face duminica – în ziua iertării – cînd toată asistenţa se adună într-o piaţă, în mijlocul căreia se arde idolul făcut din paie şi materiale textile. Cenuşa astfel obţinută se adună, şi se împrăştie pe cîmpuri, ca o arvună a fertilităţii şi prosperităţii.

Din chiar prima zi de deschid iarmaroacele, se pornesc scrîncioburile, zăbava este multă, veselia e în toi. Se pregătesc munţi de clătite; prima clătită se dă săracilor! Milostenia trebuie să nu lipsească, mai ales cînd toată lumea se distrează, are voie bună, iar fetele nemăritate se pun pe ghicit, cine la va fi ursitul.

Casele rudelor sunt deschise, mesele întinse,  naşii îşi vizitează finii, şi viceversa. Peste tot mîncarea de bază este clătita, cu diverse umpluturi: icre de peşte, peşte roşu, brînză, smîntînă, ouă fierte, unt, dulceţuri… Tinerele neveste fac cadouri socrilor, precum şi apropiaţilor acestora. 

Profesorul sovietic Vladimir  Jakovlevici Propp (1895-1970), în fundamentala sa lucrare Sărbătorile agrare la ruşi (1963), insistă pe larg asupra semnificaţiei funerare a clătitei, dar şi a colivei, ambele făcute din grîu, cereala de bază la popoarele agrare. Propp arată legătura strînsă existentă între tradiţiile legate de ciclurile anului, şi pomenirea strămoşilor, în speţă atrage atenţia asupra sintagmei „a încălzi părinţii”, ceea ce însemnează de a le face bine celor adormiţi (inclusiv prin arderea fînului, în credinţa că cei răposaţi ies iarna din morminte, mai ales înainte de Crăciun, pentru a se încălzi de gerul năpraznic…).

Dincolo de toate cele amintite, se mai conservă şi ritualul iertării, cînd mic şi mare îşi cer iertare unii de la alţii, înainte de Postul Mare, pentru toate păcatele, greşelile, scăderile de pănă atunci. În anumite zone se mai conservă, după spusele lui Propp, şi iertarea cu morţii, cînd duminică după-amiază se merge în grupuri la morminte, se îngenunchează şi se spun rugăciuni de iertăciune. Drumul spre cimitir, şi înapoi acasă, se parcurge în tăcere.  

Deci, ruşii în special, dar şi toţi slavii de prin împrejurimi, au în faţă o săptămînă abundent de veselă, zgomotoasă, distractivă, în care au şanse să se descotorosească de pasiuni, manipulare şi minciună – cum vedem din abundenţă în Ukraina vecină de mai bine de 3 luni!

Vladimir Bulat

Sursa: http://ochiuldeveghe.over-blog.com/

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com