Header image

PS Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni – Sărbătorirea Naşterii Domnului pe stil nou nu este o realitate acceptată în ţara noastră

10:21, sâmbătă, 21 decembrie, 2013 | Cuvinte-cheie: , , , , , , , ,

,,TIMPUL” este distanţa dintre chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul omului

   Timpul este noţiunea prin care întreaga omenire îşi află sensul, deoarece este un timp al mântuirii şi al iubirii. Această noţiune ne pare lipsită de sens uneori, dar totodată şi importantă. Este importantă prin faptul că timpul este distanţa dintre chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul omului, iată în ce constă importanţa timpului, în răspunsul pe care trebuie să-L dăm lui Dumnezeu. Adică trebuie să acordăm o importanţă mântuitoare timpului în care trăim, deoarece este timpul mântuirii noastre. Această taină o descoperim din învăţătura dogmatică a sărbătorii Bunei vestiri, mai bine zis din troparul acestei sărbători care începe în felul următor ,,Astăzi este începutul mântuirii noastre.” De aici deducem importanţa timpului pentru viaţa omenirii. Timpul este cel ce dă sens vieţii, de aceea şi omul trăieşte în timp pentru a da răspuns lui Dumnezeu.

    Omenirea a fost preocupată din cele mai vechi timpuri pentru a calcula timpul şi pentru a emite anumite mijloace de măsurare a timpului. Cei ce s-au preocupat în mod deosebit de acest lucru au fost egiptenii, formând diferite noţiuni de timp şi calendar, nu în ultimul rând alcătuind şi anumite măsuri de determinare a timpului.

Votarea de către Parlamentul Republicii Moldova de  a sărbători Naşterea Domnului pe 25 decembrie

SMINTEALA ce vine de la „puterea lumească cea trecătoare”

   Ieri, 19 decembrie, 2013 Coaliţia pro-europeană a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la declararea zilei de 25 decembrie zi liberă, iar în această zi să fie sărbătorit „Nasterea Domnului pe stil nou” în pofida unor dispute aprinse din Parlament. Şi asta chiar dacă unii deputaţi au cerut să fie purtate discuţii suplimentare, inclusiv cu ierarhii Bisericii Ortodoxe din Moldova. Observăm deci că atât politicienii, cât şi aşa-zişii oameni de cultură şi de ştiinţă, dintr-o dată, aproape de Nasterea Domnului, îşi aduc aminte că au ceva cu Biserica şi cu sărbătorile ei şi pun tot mai des problema sărbătoririi Naşterii Domnului odată cu toată Europa şi cu toată lumea. Este de-a dreptul îngrijorătoare această concepţie pentru că aceşti oameni nu merg la Biserică nici măcar de Nasterea Domnului pe nou, deşi există câteva Biserici în Moldova care slujesc pe nou, ca să vă daţi seama cât de apropiaţi sunt ei de Biserică şi cât de serios intenţionaţi sunt ei în acest demers atunci când vorbesc de  Nasterea Domnului odată cu toată Europa.

    Uitaţi-vă unde este Hristos în Crăciunul lor cetăţenilor noştri? Este Santa Klaus, Coca Cola, tot felul de reduceri de preţuri, vacanţe de Crăciun, numai despre Hristos nu se vorbeşte. Chiar şi acele colinde pe care le pun în ultima vreme la TV şi Radio, tot mai puţin amintesc de Hristos; este Nasterea Domnului, sunt clopoţei, cadouri ş.a. Nimic religios în toate acestea. Deci, o astfel de sărbătoare europeană pe noi nu ne interesează, şi ceea ce sărbătoresc astăzi europenii este total desacralizat şi nu mai are nimic tainic din sărbătoarea religioasă a noastră, care presupune post înainte de aceasta, spovedanie, împărtăşanie etc. Deci, din acest punct de vedere, practic între Crăciunul european şi Naşterea Domnului ortodoxă nu este absolut nici o legătură. 

Îndreptarea calendarului mijloc de pierdere a harului Dumnezeiesc

     Calendarul, mijloc de orientare în timp şi spaţiu, a devenit pentru viaţa Bisericii din secolul al XX-lea una din provocări. La Consfătuirea inter-ortodoxă care a avut loc la Constantinopol între 10 mai – 8 iunie 1923, prezidată de Patriarhul ecumenic Meletie al IV-lea, s-a discuta problema calendarului îndreptat şi care a fost acceptat în unele Biserici Ortodoxe cum ar fi Patriarhia Constantinopolului, Antiohiei, Alexandriei, României, Bulgariei, Biserica Greciei, Ciprului, Albaniei ş.a., iar pe calendarul vechi au rămas Biserica Rusă, Sârbă, din Georgia şi Patriarhia Ierusalimului precum şi Sfântul Munte Athos, care deşi jurisdicţional ţine de Constantinopol, care este pe stilul nou, această mică peninsulă şi Republică Autonomă Monahală ţine şi ea calendarul vechi. Astfel au apărut în Biserica Ortodoxă două calendare.

     Sărbătorile aşezate de Sfinţii Părinţi, în fiecare dintre cele 365 de spaţii de timp ale calendarului, în amintirea minunilor care s-au săvârşit la fiecare dată în parte, le socotim ca aşezare dumnezeiască şi nu le putem schimba sau sărbători nici mai înainte, nici mai târziu de datele fixate, fiindcă la aceste date şi în ceruri se sărbătoresc.

   Credem că prin respectarea sărbătorilor după aşezământul vechi al Sfinţilor Părinţi, postul Sfinţilor Apostoli nu poate fi mai mic de 8 zile şi nici mai mare de 42 de zile.

   Credem că prin aşezarea sărbătorilor de către Sfinţii Părinţi s-a statornicit pentru totdeauna, calendarul bisericesc şi că această aşezare este lucrarea Sfântului Duh, care nu se contrazice şi fiind El desăvârşit, nu are nevoie de aparate născocite de minte omenească, pentru că mintea omenească mărginită nu poate cuprinde pe Dumnezeu Cel nemărginit.

   Care sunt atunci motivaţiile sau scopurile pentru care liderii politici din ţara noastră, doresc de a sărbători Naşterea Domnului pe stilul nou? Sunt nişte argumente pur gastronomice, întrucât atât de mult s-a diabolizat această sărbătoare a Revelionului, încât lumea nu se mulţumeşte cu o cupă de şampanie, ci vrea cât mai multă mâncare, dar şi tot felul de distracţii, măşti şi alte obiceiuri de-a dreptul păgâne.

   Unii din ţara noastră cu o anumită mustrare de conştiinţă, ar vrea „să facă Nasterea Domnului” înainte de Revelion ca să poată Revelionul să-l sărbătorească „în voie”. Deci unul din motive este Revelionul pentru care Nașterea Domnului pe vechi este foarte incomodă… Da, nu mai ai ce spune – motiv „profund bisericesc ortodox”… Deci această mustrare de conştiinţă la ei există, dar oare cei care vor să sărbătorească „Nasterea Domnuluil” pe nou, ţin și toate celelalte Sărbători ortodoxe tot pe nou? Dacă da, atunci nu le reproşez absolut nimic. Aici aş vrea să atrag atenţia că nu trebuie să spunem sau să fim învinuiți că noi nu sărbătorim Nașterea Domnului pe 25 decembrie, ci pe 7 ianuarie. Nu oameni buni, Nașterea Domnului sărbătorită de noi este tot pe 25 decembrie, numai că după un alt calendar. Dacă sărbătorim Nașterea Domnului pe 7 ianuarie (după calendarul civil), încălcăm Tradiţia şi rânduielile de cult sau de Tipic ale Bisericii noastre Ortodoxe, iar în 2118 va trebui să spunem că Nașterea Domnului este pe 8 ianuarie pentru că diferenţa dintre aceste două calendare se va mai mări cu o zi şi va fi de 14 zile, iar în 2200 va fi de 15 zile şi Nașterea Domnului va fi deja pe 9 ianuarie ş.a.m.d. Deci noi ţinem 25 decembrie pe stil vechi chiar dacă unii ne acuză că noi rămânem în urmă.

   Majoritatea covirşitoare a creştinilor ortodocşi ai Moldovei sărbătoresc Naşterea Domnului pe 7 ianuarie, în baza calendarului Iulian, aşa cum ne este tradiţia, aşa cum ne-a rămas de la părinţi, bunei şi străbuneii noştri, deci calendarul Iulian este scump pentru poporul nostru ortodox, este un specific cultural al vieţii noastre. În acelaşi timp, amintesc că calendarul Grigorian sau „stilul nou” a fost introdus de către catolicii eretici. Până la urma, chiar dacă deputaţii moldoveni au decis ca avem nevoie de o asemenea întorsătură, ei erau mai mult decât obligaţi să se sfătuiască cu noi, cu creştinii ortodocşi şi să organizeze un referendum republican. Creştinii ortodocşi în număr de peste 95 % urmau să spună la referendum daca sânt sau nu de acord pentru sărbătorirea Naşterii Domnului pe „stil nou”, însă deputaţii pro-europeni au scuipat în noi, în tradiţia noastră.

   Ca o sinteză la acest subiect eu îi îndemn pe creştini să procedeze în felul următor: să ţină postul până la capăt, adică până la 7 ianuarie după calendarul acesta civil, iar atunci când ajung la Revelion să doarmă liniştit, că nu se întâmplă absolut nimic. Anul se schimbă tot aşa cum se schimbă lunile, zilele şi practic această trecere de ani nu contează, căci dacă ne vom lua după tot ceea ce ne induce nouă televizorul şi aceste reclame, atunci desigur trebuie să alocăm sute de euro pentru a sărbători Revelionul aşa cum îl sărbătoresc europenii, deşi noi nu avem salariile europenilor şi nici nivelul lor de trai. În acelaşi timp, ca un pas venit din partea Bisericii către aceşti creştini, desigur se poate servi şi o cupă de şampanie dacă pentru creştinii mai lumeşti, trecerea dintre ani înseamnă ceva, iar dacă este sâmbătă sau duminică, se poate mânca şi peşte, dar în nici un caz nu trebuie întrerupt postul, pentru că în felul acesta încălcăm grav regulile noastre bisericeşti.

PETRU, Prin harul lui Dumnezeu Episcop de Ungheni şi Nisporeni

x Close

Facebook

Contact Form Powered By : XYZScripts.com