Header image

Scorțișoara – un medicament formidabil

17:43, duminică, 6 aprilie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Da, este vorba de scorţişoara aceea pe care o găsim ambalată la pliculeţe, în orice alimentară „de cartier”. Acest condiment aparent banal este în realitate un medicament formidabil, căruia îi sunt consacrate sute de studii ştiinţifice, care-i pun în evidenţă calităţile. Şi mai mult decât atât: scorţişoara este o plantă sacră, menţionată şi în Biblie, încorporată printre ingredientele sfântului mir. Despre această plantă, cu totul excepţională, vom vorbi în cele ce urmează –

Carte de vizită

Scorţişoara îşi are originea în scoarţa unor arbori mici, care cresc în Asia de sud-est şi în Australia. Culesul său se face în sezonul ploilor, când scoarţa se desprinde mai uşor de pe ramuri şi poa­te fi culeasă în cantităţi mari. Imediat după recoltare, ea are un parfum suav şi un gust acrişor-înţepător. Odată cu us­ca­rea, scorţişoara se rulează de la sine în batoane şi capătă aroma dulce cu care suntem obişnuiţi. În lume se folosesc două specii de scorţişoară:
1. Scorţişoara de India (Cinna­mo­num tamala sau Cinnamonum zeyla­nicum) – are o culoare brun-des­chisă şi o aromă mai subtilă, mai rafinată.
2. Scorţişoara de China (Cinna­monum cassia) – are o culoare roşcată mai intensă şi o aromă ceva mai înţepă­toare, mai puternică decât cea de India.
Ambele tipuri de scorţişoară au ace­leaşi efecte terapeutice, cu precizarea că scorţişoara de China este un mai puternic antibiotic şi antifungic, dar este şi mai greu tolerată de tubul digestiv. Aceas­ta, în timp ce efectele scor­ţi­şoarei de India sunt mai puternice asu­pra sistemului nervos cen­tral şi a psihicului, fiind foar­te bine tolerată de orga­nism.
Scorţişoara este folosită în terapie şi în ritualurile reli­gioase de mai bine de 7000 de ani. În India şi China, era arsă în temple ca ofrandă pentru zei şi pentru înde­părtarea spiritelor rele. În Grecia şi Roma Antică, era folosită în ritualurile dedi­cate zeiţei iubirii, Afrodita. În Egipt, scorţişoara era una dintre plantele faraonilor, fiind folosită în ritua­lurile de sacrificiu şi de îm­băl­sămare.

Cum se administrează

Scorţişoara în alimentaţie

Folosită în cantităţi mici, în procesul preparării hranei, scorţişoara este un excelent tonic digestiv, reglând apetitul şi ajutând la prevenirea proble­me­lor colonului. În Europa, este cunoscută mai ales drept condiment pentru dulciuri, fiind o prezenţă nelipsită în plăcinta cu mere, în orezul cu lapte, în diversele feluri de cozonac, ciocolată fierbinte etc. Pe lângă aroma ei extrem de apetisantă, ea are şi darul de a diminua, parţial, efectele nocive ale zahărului şi ami­donului.
În Asia, scorţişoara combinată cu piperul şi cu enibaharul este folosită la condimen­ta­rea mâncărurilor grase sau prăjite, fiind un excelent profilac­tic pentru indigestia şi tulburările he­patice pro­duse de grăsimi. În zonele din Asia cu climă mai rece (Tibet, Ne­pal, Bhutan, anumite zone ale Pakis­ta­nului) scorţi­şoara este un condiment fo­losit la prepararea unei game incre­dibil de variate de ceaiuri cu efecte de încăl­zire şi de stimulare a circulaţiei sânge­lui. De altfel, ceaiul de scorţi­şoa­ră este un veritabil medicament, motiv pentru care vom vorbi despre el în detaliu.

Ceaiul de scorţişoară
Binevenit mai ales în zilele fri­gu­roase de iarnă, ceaiul de scorţi­şoară se consumă neapărat cald. Are un efect de stimulare a circu­laţiei sângelui şi de prevenire a răceli­lor, de mărire a tonusului psihic şi fizic. Se obţine prin fier­berea, vreme de un minut, a unei jumă­tăţi de linguriţă de scorţi­şoa­ră într-o cană de apă, după care se lasă să stea vreme de 10 minute, apoi se filtrează şi se consumă cât de cald posibil. Are efecte imediate, fiind un puternic stimulent.

Pulberea de scorţişoară
Recomandată pentru tratarea afecţiunilor cronice, se obţine prin măcinarea cu râşniţa de cafea a batoa­ne­lor de scorţişoară. Pudra obţinută se depozitează într-un borcan închis ermetic, pentru a preveni evapo­rarea uleiurilor volatile. Se adminis­trea­ză de 3-6 ori pe zi, câte un vârf de linguriţă. Acest remediu are excelente calităţi stimulente digestive, hipoglicemiante, precum şi efecte antiinfecţioase (distruge germenii patogeni din tubul digestiv).

Mierea cu scorţişoară
Se pun două linguriţe de pulbere de scorţişoară împreună cu patru linguri de miere lichidă şi se ames­tecă foarte bine. Pasta obţi­nu­tă se va administra pe parcursul unei zile, de regulă înaintea meselor princi­pale. Este un excelent stimulent al atenţiei şi al memo­riei, are efecte întineritoare şi uşor afrodiziace.

Vinul de scorţişoară
Se pun într-un borcan zece linguriţe de pulbere de scorţişoară, peste care se adaugă un litru de vin roşu sau negru, amestecând încon­tinuu. Când întreaga masă de pulbere a fost dispersată în vin, se închide borcanul er­metic şi se lasă conţinutul la macerat, vreme de 12 zile. Se strecoară, iar lichidul obţinut se pune în sti­clu­ţe mici, închise la culoare. Se păstrează maximum trei ani. Se administrează de regulă o lingură, de 4 ori pe zi, în tratamente de 1-3 luni. Are efect antidepresiv, tonic digestiv şi ajută la tratarea disfuncţiilor sexuale.

Scorţişoara şi obezitatea

Acest condiment este în mod special recomandat persoanelor care au nevoie să scadă în greutate. Ceaiul rece de scorţişoară, băut chiar înainte de a mânca, câte o cană înainte de fiecare masă, ne ajută să consumăm mai puţină hrană şi, cel mai important, scade apetitul pentru dulciuri. Sub formă de pulbere, administrată după ce am mâncat, (câte un vârf de linguriţă de scorţişoară, adică un gram), reglează activitatea pancreasului şi glicemia, pre­lungind starea de saţietate, ajutând procesul de ardere a grăsi­milor şi prevenind formarea în exces de ţesut adipos.
Pentru consumatorii nocturni de hrană, care au înainte de a se culca un apetit insaţiabil, se recomandă o lingură de scorţişoară cu miere, dizolvată într-o cană cu apă fier­binte (cât se suportă) consumată cu înghiţituri foarte mici, într-o singură repriză. Acest tratament diminuează sau chiar elimină acest tip de foame, fiind un adevărat antidot pentru îngrăşare.

Scorţişoara şi digestia

Un vârf de linguriţă de pulbere de scorţişoară, administrat înainte de masă, este un foarte bun tonic pentru digestie, fiind recomandat în gastrita hiper şi hipoacidă (are un efect reglator), dar şi pentru com­baterea in­digestiei şi a ano­rexiei nervoase. Adminis­trată în combinaţie cu mie­rea, după masă, scor­ţişoara ne scapă de balo­nare, previne şi tratează mare parte din simpto­mele sindro­mului de colon iritabil.
În perioadele cu stres foarte intens, se reco­man­dă să luăm cu 15 mi­nute înainte de masă scor­ţişoară cu miere (pre­parată după reţeta de mai sus). Acest ames­tec re­glea­ză pofta de mân­care, previne tulburările di­ges­tive produse de ten­siunea psihică: ae­ro­fagia (înghi­ţirea ae­rului îm­preună cu hra­na), spas­mele abdominale şi re­flu­xul gastric.

Scorţişoara şi răcelile

Primul ajutor în caz de răceală este ceaiul fier­bin­te de scorţişoară, din care se beau câte 3-4 căni pe zi, cât mai fierbinte posibil. Are un efect antibac­terian şi antiviral foarte puternic, exercitat mai ales la nivelul gâtului, nasului şi urechilor. De asemenea, are o ac­ţiune de stimulare a circulaţiei şi de mărire a tempe­ra­turii corpului, ceea ce va atrage după sine şi o func­ţio­nare mult mai bună a sistemului imunitar, dar şi dispa­riţia senzaţiilor de disconfort specifice răcelii (frisoa­ne, dureri musculare, senzaţii de frig la extre­mităţi). În fazele avansate ale răcelii, se adminis­trează scorţi­şoară cu miere, ca stimulent imunitar şi antiseptic, dar şi pentru calmarea acceselor de febră sau tuse.

Scorţişoara, emoţiile şi mintea

Atât scorţişoara, administrată intern, cât şi simpla aromatizare a locuinţei cu această plantă foarte bogată în uleiuri volatile, au efecte pozitive asupra psihicului şi minţii. Din punctul de vedere al emoţiilor, aroma scorţişoarei induce stări de optimism, de luciditate şi calm. Conferă, de asemenea, un anumit confort psihic şi este excelentă pentru combaterea depresiei, a închiderii afective, dar şi contra asteniei sexuale, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Asupra minţii, scorţişoara are un efect stimulent, sporind creativitatea, dar şi atenţia sau capacitatea de analiză şi sinteză. Administrarea scorţişoarei cu miere ajută şi la îmbunătăţirea memoriei de lungă şi de scurtă durată.

Tratamente interne

* Diabetul – în această afecţiune, scorţişoara are o triplă acţiune:
1. Scade direct nivelul zahărului din sânge.
2. Stimulează şi totodată reglează secreţia de insu­lină a pancreasului.
3. Creşte receptivitatea organismului la insulină. Mai multe studii clinice au evidenţiat eficienţa acestei plante asupra diabetului, o doză de 3-6 grame pe zi de pulbere de scorţişoară scăzând glicemia cu 18-29%. Interesant este că la doza maximă, de 6 grame pe zi, efec­tele antidiabetice se menţin şi la 2-3 săptămâni după ce tratamentul a fost încheiat. În Asia, medicii recomandă administrarea scorţişoarei la pacienţii cu diabet de tip 1, pentru reducerea dozelor de insulină şi pre­venirea complicaţiilor acestei boli. La pacienţii cu diabet de tip 2, tratamentul cu scorţişoară ajută la reducerea dozelor de medicamente sau insulină şi, de asemenea, previne teribilele complicaţii ale diabetului.
* Reumatismul (artrita şi poliartrita) – un principiu activ, conţinut de scorţişoară, are efect antiinflamator articular. Într-un studiu făcut în Dane­marca, la Universitatea din Copenhaga, s-a constatat că după administrarea unei combinaţii dintr-o lingură de miere şi o jumătate de linguriţă de scorţişoară pu­dră, simptomele reumatis­mu­lui au fost mult amelio­rate. Mierea cu scorţişoară a fost administrată înaintea micului dejun. Din cei 200 de pacienţi trataţi, mai mult de două treimi au observat îmbunătăţiri, iar 73 de pa­cienţi au scăpat complet de durerile articulare.
* Infecţia cu He­licobacter pylori – cer­cetările ştiinţifice au arătat că scorţişoara, mai ales va­rie­tatea de China (Cinna­mo­num cassia), este unul dintre cele mai puternice re­medii contra acestei bac­terii care cedează tot mai greu la antibiotice. Scor­ţi­şoara nu doar că distruge şi inhibă dezvoltarea Helico­bac­ter pylori, dar previne şi bolile pe care aceasta le pro­duce în timp, cum ar fi gastrita, ulcerul gastro-duo­denal şi chiar cancerul gastric.
* Boli canceroase – mai multe principii active din scorţişoara de India au demonstrat efecte anti-tu­mo­rale puternice. În studiile de laborator făcute în Sta­tele Unite s-a demonstrat, pur şi simplu, că substan­ţe­le active din această plantă atacă celulele mutante, blo­cându-le proliferarea, în timp ce celulele normale nu sunt deloc afectate. Administrată sistematic sub for­mă de pulbere, scorţişoara previne anumite forme de can­cer, cum ar fi cel gastric şi intestinal, dar şi limfo­mul malign şi leucemia. Persoanele cu predispoziţie spre aceste tipuri de cancer, eventual cu risc de reci­di­vă, ar fi bine să consume zilnic o lingură de miere ames­tecată cu o linguriţă de scorţişoară pudră, vreme de o lună, urmată de o lună de pauză ş.a.m.d. De ase­menea, tratamentul cu miere şi scorţişoară este reco­man­dat bolnavilor de cancer, în paralel cu terapia pre­scrisă de medic, pentru potenţarea terapiilor antican­cer.
* Colesterol mărit – un studiu realizat în India a arătat că un amestec din două linguri de miere şi trei linguriţe de scorţişoară pudră, consumate pe parcursul zilei, ajută la reglarea valorilor colesterolului şi tri­gliceridelor. Cura durează minimum 3 luni şi reduce va­lorile colesterolului total cu 20% în medie, în timp ce valorile colesterolului rău (LDL) scad cu aproape 25%.

* Halenă (mirosul urât al respiraţiei) – dimi­neaţa, imediat după trezire, se bea o jumătate de cană cu ceai rece de scorţişoară. Cu cealaltă jumătate de cană se fac gar­gară şi clătiri ale gurii. În timpul zi­lei, se ia de trei ori câte o lingură de miere amestecată cu scorţişoară. Mirosul neplăcut al respiraţiei are ca prin­cipală cauză o deficienţă de funcţionare a tubului digestiv, a stomacului, în special. Acest condiment re­glează activitatea gastrică, distruge anumiţi microbi care produc mirosul urât şi, nu în ultimul rând, înde­păr­­tează direct mirosurile neplă­cute, prin parfumul său extrem de puternic, datorat uleiurilor volatile pe care le conţine.
* Cistită – s-a obser­vat că bacteriile care pro­duc cel mai frecvent infecţii urinare, cum ar fi E. Coli, sta­filococul auriu ş.a., sunt foarte sensibile la scorţi­şoară şi la cimbru (Thymus vulgaris). Se face un ames­tec din două lin­guriţe de scorţişoară pudră, patru linguri de miere şi 7 picături de ulei volatil de cimbru. Preparatul se administrează în trei reprize, pe parcursul zilei, fie­care doză fiind înghiţită împreună cu un pahar de apă călduţă.
* Infertilitate fe­minină – în medicina tradi­ţio­nală din India, Japonia şi Sri Lanka, se admi­nistra femeilor sterile, dar şi celor cu predis­poziţie spre avort spon­tan, scorţişoară de In­dia. Reţeta este sim­plă: o linguriţă de scor­ţi­şoa­ră, amestecată în două linguri de miere, se ad­ministrează zil­nic, în cure de trei luni (re­ţetă valabilă doar îna­­intea momentului fer­­tili­ză­rii). Supli­men­tar, se freacă gingiile, în fie­care dimineaţă, cu praf de scorţişoară, şi se con­sumă multe olea­gi­noase neprăjite (susan, migdale, caju etc.). Acest tratament are efect de stimulare a ac­tivităţii ovarelor, to­nic uterin şi reînti­ne­ritor.
* Alzheimer – studii ştiinţifice făcute în Israel, în anul 2011, au demonstrat faptul că administrarea zilni­că de scorţişoară com­bate procesele degene­ra­tive de la nivelul creierului şi ajută la păstrarea func­ţiilor cognitive intacte, până la vârste înaintate. Pe su­biecţii testaţi, memoria, atenţia şi capacităţile asocia­tive au fost mult mai bune la cei care au luat scorţi­şoa­ră, faţă de grupul-martor.

Scorţişoara şi frumuseţea

Cu efectul său antiseptic şi stimulent asupra circula­ţiei, scorţişoara este un ex­celent remediu pentru pielea seboreică şi sensibilă la in­fecţii sau cu predispoziţie spre îmbătrânirea prematură. Contra acneei, se aplică pas­ta obţinută din trei linguri de miere şi o linguriţă de scor­ţişoară pudră. Se pune peste coşuri, seara, înainte de cul­care, spălându-se cu apă căl­duţă în dimineaţa următoare (se întinde un prosop pe per­nă, pentru a nu o murdări în timpul somnului). Efectele apar după două săptămâni de aplicare a tratamentului. Coşurile şi infecţia de pe piele dispar fără urmă.
Pentru consumatorii nocturni de hrană, care au înainte de a se culca un apetit insaţiabil, se recomandă o lingură de scorţişoară cu miere, dizolvată într-o cană cu apă fier­binte (cât se suportă) consumată cu înghiţituri foarte mici, într-o singură repriză. Acest tratament diminuează sau chiar elimină acest tip de foame, fiind un adevărat antidot pentru îngrăşare.

Precauţii şi contraindicaţii

De regulă, scorţişoara, mai ales varietatea de India (Cinnamonum zeylanicum), nu conţine substanţe to­xice sau iritative. Despre scorţişoara de China (Cinna­monum cassia) se ştie că poate fi iritativă pentru tubul digestiv şi poate da tremurături ale membrelor sau spas­me. Tot despre scorţişoara de China există voci care spun că în anumite condiţii poate fi toxică pentru ficat sau poate deveni chiar cancerigenă (din cauza unor cumarine). Datele ştiinţifice sunt însă irelevante în acest sens, fiind cel mai probabil vorba mai degrabă de combinarea scorţişoarei cu aditivii sintetici din ali­mente sau cu pesticidele cu care eventual a fost tratată, decât de un potenţial toxic al plantei în sine. Singurele contraindicaţii ale scorţişoarei sunt în cazul femeilor însărcinate, al copiilor sub 2 ani şi al persoanelor aler­gice sau cu intoleranţă digestivă la acest condiment. Per­soanele care sunt sensibile la condimente ar fi bine să folosească scorţişoara de India (Cinnamonum zeyla­ni­cum), care este mai blândă ca acţiune asupra di­gestiei şi a sistemului nervos.

sursa formula-as.ro

Contact Form Powered By : XYZScripts.com