Header image

Simpozionul Naţional de Pedagogie Creştină, la final

20:51, vineri, 1 mai, 2015 | Cuvinte-cheie: ,

La Centrul naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae“ din Bucureşti s-au desfăşurat ieri, 29 aprilie, ultimele sesiuni (a V-a, a VI-a şi a VII-a) ale Simpozionului Naţional de Pedagogie Creştină „Repere ale educaţiei creştine în teologia Sfântului Ioan Gură de Aur, actualizate în relaţia Biserică-Familie-Şcoală din contextul contemporan“.

Sesiunea a V-a de comunicări, intitulată „Educaţia – realitate constantă şi dinamică în viaţa şi misiunea Bisericii“, a fost moderată de pr. lect. dr. Dorin Opriş (Universitatea „1 Decembrie 1918“, Alba-Iulia). La aceasta a fost prezent şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. În cadrul sesiunii, pr. prof. dr. Ioan Teşu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a prezentat auditoriului referatul „Educaţia, între ştiinţă şi artă“, o temă care a preocupat în anii trecuţi spaţiul pedagogiei. În cadrul lucrării, autorul a urmărit un întreit aspect: pe de o parte, a arătat actualitatea învăţăturii pedagogice a Sfântului Ioan Gură de Aur în contextul contemporan, pe de altă parte, a arătat în ce măsură principiile pedagogice ale Sfântului Ioan Gură de Aur sunt în conformitate cu ultimele descoperiri în domeniul neuroştiinţei sau al psihologiei, apoi a evidenţiat faptul că şi pentru secolul XXI multe dintre învăţăturile Sfântului Ioan Hrisostom sunt de-a dreptul revoluţionare. „Sfântul Ioan Gură de Aur, pe bună dreptate, a fost numit «rapsod» al familiei creştine. Poate nimeni nu a cântat atât de frumos bogăţia familiei creştine precum a făcut-o acest Sfânt Părinte. De altfel, concepţia noastră creştină mai largă despre familie cred că dezvoltă cea mai frumoasă învăţătură de pe faţa pământului, despre rolul pe care bărbatul şi femeia, părinţii şi copiii îl au. În viaţa unui soţ creştin, soţia sa reprezintă cea mai frumoasă binecuvântare pe care Dumnezeu i-o poate oferi bărbatului, pentru ca aceasta să-i împodobească viaţa prin trăsăturile legate mai ales de feminitatea ei: dragostea, bunătatea, delicateţea, tandreţea. Sfântul Ioan Gură de Aur spune despre soţie că este «un al doilea eu; liman al bărbatului» (…). Modul în care înţelege Sfântul Părinte educaţia pe care trebuie să o oferim copiilor este de-a dreptul sublim. El compară sufletul fiecărui copil cu un mărgăritar pur şi spune că, aşa cum pescarii, care culeg din mare mărgăritarul, îi pot da acestuia o formă la început, deoarece după ce s-a întărit nu se mai poate modela, la fel şi părinţii pot modela sufletele copiilor. Prin urmare, părinţii şi educatorii sunt adevăraţi căutători de comori, care au această vocaţie de a transforma sufletul copiilor“, a explicat pr. prof. dr. Ioan Teşu.

În continuare, a luat cuvântul pr. conf. dr. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu, care a prezentat referatul „Antropologia educaţională a Sfântului Ioan Gură de Aur, constanta pedagogiei creştine moderne“. Pr. conf. dr. Constantin Necula a arătat că pedagogia divină este unică, în timp ce celelalte pedagogii sunt „schimbătoare şi oglindesc din când în când pedagogia divină. Dar ele nu pot să dea niciodată verdictul fundamental asupra pedagogiei divine, care a făcut să se nască în sine ora de religie. În esenţă, ora de religie trebuie să rămână un spaţiu al convertirii, despre care noi nu ştim cum să le spunem pedagogilor de meserie şi psihopedagogilor şi psihopatologilor. Este extraordinar de dificil, în acest context, să înţelegi dacă nu este mai de preţ să ne pedagogizăm forţat, sau să ne eliberăm şi să ne întoarcem la ceea ce ar trebui să fim cu adevărat, spaţiul convertirii în şcolile româneşti (…). E clar că dintre factorii de diluţie care au atacat foarte mult ora de religie în ultima vreme este înţelegerea antropologică a orei de religie. Vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, una dintre cele mai periculoase afectări ale biotopului catehumenal al orei de religie este faptul că noi nu mai credem că, în sine, copilul este chipul slavei lui Dumnezeu. Noi nu o să putem uni niciodată într-o pedagogie coerentă, titanică, această definiţie a chipului slavei lui Dumnezeu în copil“, a evidenţiat pr. conf. dr. Constantin Necula.

Cel de-al treilea vorbitor a fost Costion Nicolescu, scriitor, eseist, teolog, care a prezentat referatul „Frumosul ca învăţător“. „Frumuseţea are şi un caracter dogmatic. Există o legătură clară şi evidentă între frumuseţe şi iubire. Iubirea stârneşte frumuseţea, o amplifică, iar frumuseţea cheamă la iubire. Chiar dacă îşi are naşterea în gândire şi este adresată sufletului, frumuseţea pătrunde în ultimă instanţă pe calea simţurilor“, a spus Costion Nicolescu.

Sesiunea a V-a a fost încheiată de prof. dr. Cristina Benga, de la Liceul German „Goethe“ din Bucureşti, care a vorbit despre „Modelul educaţional hrisostomic între real şi ideal“. „Tot acest ideal pe care îl regăsim la Sfântul Ioan Gură de Aur nu face altceva decât să ne atragă atenţia asupra unei pedagogii scripturistice, şi anume că pedagogia lui este bazată pe criterii educaţionale provenite din textul biblic. De asemenea, regăsim pedagogia simplităţii, pedagogia exemplului personal, pedagogia eclesială, pedagogia socială, pedagogia creştină existenţială şi pedagogia vieţii veşnice“, a evidenţiat Cristina Benga.

A urmat apoi Sesiunea a VI-a de comunicări, în cadrul căreia s-au organizat trei Module de dezbateri: Modulul 1: „Rolul educaţional al familiei, asumat şi valorificat în contextul ideologic al societăţii contemporane“; Modulul 2: „Importanţa, actualitatea şi relevanţa educaţiei religioase în şcoală, pentru societatea contemporană“ şi Modulul 3: „Educaţia – realitate constantă şi dinamică în viaţa şi misiunea Bisericii“. În cadrul ultimei sesiuni de comunicări au fost prezentate rapoartele de către moderatorii modulelor, iar de la ora 18:00 invitaţii au vizitat Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

Sursa: http://ziarullumina.ro/

simpozion_national_sfioanguradeaur---pag

 

Contact Form Powered By : XYZScripts.com