Header image

Ştiinţa lui Dumnezeu

19:34, duminică, 1 ianuarie, 2017 | Cuvinte-cheie: , , ,

Dl. Ford și motorul

Oamenii de știință materialiști ne spun că știința, prin explicațiile ei atotcuprinzătoare, L-a îngropat pe Dumnezeu. Problema este că ei nu reușesc să distingă între mecanism și agent: faptul că înțelegem mecanismul unui anume fenomen nu înseamnă că nu există un agent care a conceput acel mecanism.

Să luăm o mașină Ford. Se prea poate ca cineva dintr-un colț îndepărtat al lumii, care vede pentru prima dată mașina și care nu știe nimic despre ingineria modernă, să-și închipuie că există un dumnezeu (dl. Ford) înăuntrul motorului, care-l face pe acesta să meargă. Își mai poate închipui că atunci când motorul merge bine asta este pentru că dl. Ford dinăuntrul motorului îl place, iar atunci când motorul nu merge să fie pentru că dl. Ford nu-l place. Bineînțeles, dacă ulterior va studia ingineria și va desface motorul va descoperi că nu e niciun domn Ford înăuntrul lui. Nici nu i-ar trebui multă inteligență să înțeleagă că nu are nevoie de dl. Ford ca explicație pentru funcționarea motorului. Înțelegerea pe care a dobândit-o despre principiile combustiei interne va fi arhi-suficientă pentru a explica de ce motorul merge. Totul bine până aici. Dar dacă ar decide că înțelegerea principiilor de funcționare a motorului face imposibil să crezi în existența unui domn Ford care a conceput motorul, aceasta ar fi, evident, fals. Dacă n-ar fi fost un domn Ford care să conceapă mecanismul, n-ar fi avut ce să înțeleagă.

Reglaj fin

Pentru ca viața să existe pe pământ raportul dintre constanta forței electromagnetice și constanta forței gravitaționale trebuie să fie foarte bine reglat. A-l mări sau a-l micșora cu numai 1/1040 face viața imposibilă.

Imaginați-vă, ca o ilustrație a acestei precizii, că acoperiți toată America cu monezi în coloane care ajung până la Lună (380.000 km), apoi faceți la fel pentru un miliard de alte continente de mărimea Americii. Vopsiți o monedă în roșu și puneți-o undeva în miliardele de coloane. Legați un prieten la ochi și puneți-l să o nimerească în grămadă. Probabilitatea că o va face este 1/1040.

Fizicianul Freeman Dyson scrie: „Uitându-ne la univers și văzând multele accidente ale fizicii și ale astronomiei care au conlucrat în folosul nostru, aproape că pare că universul oarecum trebuie să fi știut că venim.”

Credința (absolută) în Evoluție

Chiar dacă am face ceva revoluționar, precum a pune la îndoială constanța vitezei luminii, nu am provoca ceva comparabil cu uraganul care se dezlănțuie împotriva persoanei care îndrăznește să-și exprime rezerva în legătură cu anumite aspecte ale teoriei evoluției. Vehemența extremă a opoziției mă umple de uimire. De ce e așa de puternică? Mai mult, de ce numai în legătură cu această arie a cercetării umane am auzit vreodată pe un laureat al Premiului Nobel spunând într-o conferință la Oxford: „Nu trebuie să puneți la îndoială evoluția!” Până la urmă, oamenii de știință au îndrăznit să pună la îndoială pe Newton sau Einstein.

Unul dintre cei mai de frunte paleontologi chinezi, Jun-Yuan Chen s-a lovit de această problemă când a vizitat SUA în 1999. Munca sa la descoperirile remarcabile de fosile de la Chengjiang l-au făcut să pună la îndoială teoria convențională a evoluției. Când i s-a spus că oamenii de știință americani nu prea agreează să audă astfel de critici ale evoluției, a răspuns: „În China îl putem critica pe Darwin, dar nu Guvernul, în America puteți critica Guvernul, dar nu pe Darwin.”

Celula vie

Până și cea mai mică dintre celulele bacteriale, cântărind mai puțin de o trilionime de gram, este o veritabilă fabrică microminiaturizată, conținând mii de mașinării moleculare complicate, extraordinar concepute… mult mai complicată decât orice mașină construită de om și absolut fără corespondent în lumea anorganică.

Proteinele

Mașinăriile moleculare sunt alcătuite din proteine, care, la rândul lor, sunt alcătuite din aminoacizi, dintre care 20 apar în organismele vii. Caracteristica esențială a proteinelor este că aminoacizii care le compun trebuie să fie exact pe poziția corectă în lanț. Asta înseamnă că ordinea în care aminoacizii apar în lanț este esențială, iar nu simplul fapt că se află acolo.

Și acesta este doar începutul, și încă unul modest. Viața, așa cum o știm, necesită sute de mii de proteine, și s-a calculat că probabilitatea ca aceasta să se producă la întâmplare este mai mică decât 1/1040.000. Sir Fred Hoyle a comparat această probabilitate, ca viața să apară în mod spontan, cu șansa ca o tornadă care trece printr-un depozit de vechituri să producă un Boeing 747.

ADN

ADN-ul se află în nucleul unei celule și înmagazinează instrucțiunile necesare pentru a produce proteinele într-un organism. Este molecula eredității, care conține acele caracteristici care se transmit copiilor noștri. Ca hard-disk-ul unui calculator, ADN-ul conține baza de date de informații și programul pentru a realiza un anume produs. Fiecare dintre trilioanele de celule din corpul uman conține o bază de date mai mare decât Enciclopedia Britanică.

Considerații de acest gen au fost hotărâtoare în schimbarea gândirii unor mari oameni de știință. Cosmologul Allan Sandage, considerat a fi părintele astronomiei moderne, câștigător al Premiului Crafoord, echivalentul pentru astronomie al Premiului Nobel, discutând convertirea sa la creștinism la vârsta de 50 de ani, a zis: „Lumea este prea complicată în toate părțile și interconexiunile ei ca asta să se datoreze șansei oarbe. Sunt convins că existența vieții cu toată ordinea din fiecare organism este pur și simplu prea bine alcătuită”.

Mintea din spatele științei

Am prezentat dovezi că există o Minte în spatele Universului, o Minte care a intenționat ca noi să fim aici. Există vreo dovadă serioasă și credibilă că acea Minte a vorbit vreodată în lumea noastră?

Mă voi mărgini la a-l cita pe Arthur Schawlow, care a câștigat Premiul Nobel pentru munca lui în spectroscopia laserului. El a spus: „Suntem norocoși că avem Biblia, în special Noul Testament, care ne spune așa de multe despre Dumnezeu în termeni umani ușor accesibili”.

Așadar, nu numai că rezultatele științei indică existența lui Dumnezeu, dar însăși întreaga întreprindere științifică este validată de existența Lui.

 

Fragmente din: „The God Delusion Debate”,
„Why The New Atheists Are Missing The Target?”
și „God’s Undertaker: Has Science Buried God?” ale lui John Lennox

Cuvinte către tineri, Mănăstirea Putna, 2016

Contact Form Powered By : XYZScripts.com