Header image

Tipicul slujbelor bisericeşti din duminici şi sărbători pentru luna august

23:13, joi, 23 iulie, 2015 | Cuvinte-cheie: , ,

1 august [19 iulie]. Sîmbătă. Aflarea moaştelor Cuviosului Serafim, făcătorul de minuni din Sarov (1903).

Cuvioasa Marina, sora Marelui Vasile şi Cuviosului Dia.

Slujba cu Polieleu sau cu Priveghere, mai ales acolo unde este hramul, se săvîrşeşte toată după Mineu[1]. Slujba Cuvioasei Marina şi a Cuviosului Dia se transferă la Pavecerniţă.

La Ceasul 9 – troparul şi condacului Sfîntului Mucenic Emilian (18 iulie).

La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, prima „Slavă…” a Catismei 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul 1) – stihirile cuviosului, glasul 1 pe 8 (stihira 1-a şi a 2-a – de 2 ori, la rînd). „Slavă…” – a cuviosului, glasul al 8-lea: „Veniţi, adunările credincioşilor…”. „Şi acum…” – dogmatica, glasul al 7-lea: „Maică te-ai cunoscut…” [2].

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei (de vineri seara), glasul al 7-lea: „Dumnezeule, sprijinitorul meu eşti Tu…”. Paremiile cuviosului – 3. Ectenia întreită: „Să zicem toţi, din tot sufletul…”[3], „Învredniceşte-ne, Doamne”, Ectenia cererilor.

La Litie [4]– stihira hramului şi stihirile cuviosului, glasul 1. „Slavă…” – a cuviosului, glasul al 5-lea: „Bucură-te astăzi…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Biserică şi uşă eşti…” (vezi în textul slujbei).

La Stihoavnă – stihirile cuviosului, glasul al 5-lea (cu stihurile sale). „Slavă…” – a cuviosului, glasul al 6-lea: „Preacuvioase părinte Serafime…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Făcătorul şi izbăvitorul meu…” (vezi în textul slujbei).

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul cuviosului, glasul al 4-lea: „Din tinereţe ai iubit pe Hristos…” (o dată). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, glasul al 7-lea: „Ca ceea ce eşti vistieria…” [5].

Se deschid Uşile Împărăteşti.

Diaconul (preotul): „Înţelepciune”.

Corul: „Părinte binecuvintează”.

Preotul: „Cel ce este binecuvîntat, Hristos Dumnezeul nostru…”.

Corul: „Amin”, „Întăreşte, Dumnezeule, sfînta şi dreapta credinţă a dreptslăvitorilor creştini şi Sfînta Biserică Ta[6] (o păzeşte) în veacul veacului”.

Preotul:  „Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi”.

Corul: „Ceea ce eşti mai cinstită…”.

Preotul: „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie”.

Corul: „Slavă… Şi acum…”, „Doamne miluieşte” (de 3 ori), „Părinte binecuvintează”[7].

Preotul: Otpustul praznical deplin – „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Preacuviosului Părintelui nostru Serafim de la Sarov, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [8].

Însemnare. Dacă slujba se va face în cel mai solemn mod, adică va avea un caracter „de Priveghere”, mai ales unde va fi hramul, iar Vecernia se va sluji separat de Utrenie, atunci se va zice Otpustul praznical scurt:Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Preacuviosului Părintelui nostru Serafim de la Sarov, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [9].

Altă însemnare. În situaţia în care se va sluji Privegherea autentică: (Ceasul 9, Vecernia Mică, cina cu sau fără Pavecerniţă)[10] Vecernia Mare, Litia, binecuvîntarea pîinilor şi vinului, Utrenia, Ceasul 1, care trebuie să înceapă după apusul soarelui şi să dureze pînă după miezul nopţii, atunci sfîrşitul Vecerniei va avea următoarea rînduială:

După Ectenia cererilor se iese la Litie. Se cîntă stihirile aşa cum s-a arătat mai sus.

La binecuvîntarea pîinilor – troparul cuviosului, glasul al 4-lea: „Din tinereţe ai iubit pe Hristos…”  (de 2 ori) şi „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te…” (o dată).

Corul: „Fie numele Domnului binecuvîntat de acum şi pînă în veac” (de 3 ori). Psalmul 33 pînă la stihul 10: „Bogaţii au sărăcit şi au flămînzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele”.

Preotul: „Binecuvîntarea Domnului peste voi cu al Său har…”.

Corul: „Amin”[11], „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu…” (de 3 ori) şi cealaltă rînduială a Utreniei.

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul cuviosului, glasul al 4-lea (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, glasul al 7-lea: „Ca ceea ce eşti vistieria…”.

Catisma a 16-a şi a 17-a. Ecteniile mici. Sedelnele cuviosului.

Polieleul (Psalmii 134, 135). „Mărimu-te…” cu stihurile din psalmi[12] (vezi la sfîrşitul Psaltirii, la un cuvios). Ectenia mică. Sedealna cuviosului după Polieleu: „Strălucit-a viaţa ta…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Mineului: „Preacurată Fecioară…”. Antifonul 1 de la glasul al 4-lea, de duminică: „Din tinereţele mele…”. Prochimenul cuviosului, glasul al 4-lea: „Scumpă (cinstită) este înaintea Domnului…”. Evanghelia cuviosului. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Cuviosului Tău Serafim…”. „Şi acum…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. Stihira cuviosului, glasul al 6-lea: „Astăzi, credincioşii duhovniceşte prăznuind…”.

Canoanele[13]:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului şi al Maicii Domnului – hramului cu irmosul pe 6 (irmosul – de 2 ori) şi cuviosului (ambele canoane) pe 8.
  2. în bisericile cu hramul unui sfînt – Născătoarei (de la Utrenia din duminica trecută) cu irmosul pe 6 (irmosul – de 2 ori) şi cuviosului (ambele canoane) pe 8.

Catavasii„Deschide-voi gura mea…”.

După cîntarea a 3-a – Sedealna cuviosului: „Marea patimilor vieţii…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina „Cînd voi sta înaintea Ziditorului meu…”.

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul cuviosului, glasul al 2-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – Luminînda cuviosului: „Veniţi, toţi credincioşii…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina „După Dumnezeu nădejdea noastră…”.

„Toată suflarea” (glasul al 8-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude: stihirile cuviosului, glasul al 8-lea – 4 (prima stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă…” – a cuviosului, glasul al 6-lea: „Veniţi, soboarele călugărilor…”. „Şi acum…” – bogorodicina, acelaşi glas: „Născătoare de Dumnezeu, tu eşti viţa cea adevărată…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul cuviosului, glasul al 4-lea (o dată). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, glasul al 7-lea: „Ca ceea ce eşti vistieria…”. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul praznical deplin sau scurt – ca la Vecernie.

La Ceasuri – troparul şi condacul cuviosului.

După Ceasul 1Otpustul mic: „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

La Liturghie, după Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului şi al Maicii Domnului – troparul hramului, troparul cuviosului. „Slavă…” – condacul cuviosului. „Şi acum…” – condacul hramului.
  2. în bisericile cu hramul unui sfînt:
  3. dacă este Polieleu: troparul hramului, troparul cuviosului; condacul hramului. „Slavă…” – condacul cuviosului. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…” (vezi la sfîrşitul Obedniţei sau după cîntarea a 6-a a Paraclisului Maicii Domnului).
  4. dacă este Priveghere: troparul cuviosului. „Slavă…” – condacul cuviosului. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…”.

Însemnare. Dacă în cinstea sfîntului sărbătorit se face slujbă cu Priveghere, atunci în bisericile cu hramul unui sfînt troparul şi condacul hramului se lasă.

Prochimenul, Apostolul, stihurile de la „Aliluia” şi Evanghelia – cuviosului.

Chinonicul cuviosului„Întru pomenire veşnică va fi dreptul…”.

Otpustul praznical deplin: „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Preacuviosului Părintelui nostru Serafim de la Sarov, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

Însemnare. Dacă se va face slujbă cu Priveghere, mai ales unde va fi hramul, atunci se va zice Otpustul praznical scurt: Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Preacuviosului Părintelui nostru Serafim de la Sarov, a cărui pomenireo săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

2 august [20 iulie]. Duminica a 9-a după Cincizecime. Glasul al 8-lea. Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul.

Slujba cu Polieleu sau cu Priveghere a proorocului din Mineu se săvîrşeşte împreună cu cea a Învierii din Octoih.

La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, toată Catisma 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul al 8-lea) – stihirile pe 10: ale Învierii – 4 şi ale proorocului – 6. „Slavă…” – a proorocului, glasul al 6-lea: „Veniţi împreunarea ortodocşilor…”. „Şi acum…” – dogmatica, glasul al 8-lea: „Împăratul cerurilor…”.

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei, glasul al 6-lea: „Domnul S-a împărăţit…”.  Paremiile proorocului  – 3. Ectenia întreită: „Să zicem toţi, din tot sufletul…” [14], „Învredniceşte-ne, Doamne”, Ectenia cererilor.

La Litie[15]  – stihira hramului şi stihirile proorocului, glasul 1. „Slavă…” – a proorocului, glasul al 4-lea: „În căruţă de foc…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii (de la Stihoavna Vecerniei din Octoih), acelaşi glas: „Caută spre rugăciunile robilor tăi…”.

Însemnare. Dacă se slujeşte Vecernia separat de Utrenie, atunci nu se va binecuvînta pîinea şi vinul, fiindcă slujba Litiei şi binecuvîntarea prinoaselor sunt două elemente distincte. Drept dovadă a acestui fapt, ne servesc prevederile tipiconale din Sîmbăta Mare, cînd se binecuvintează numai pîinea şi vinul după Liturghie, fără vreo legătură cu Litia.

La Stihoavnă – stihirile Învierii, glasul al 8-lea. „Slavă…” – a proorocului, glasul al 6-lea: „Proorocule propovăduitor…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii (de la Stihoavna Vecerniei din Octoih), acelaşi glas: „Făcătorul şi izbăvitorul meu…”.

După „Acum slobozeşte” şi „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 8-lea (o dată). „Slavă…” – troparul proorocului, glasul al 4-lea: „Cel  ce a fost înger în trup…” (o dată). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Taina cea din veac ascunsă…” (după glasul de la „Slavă…”).

Se deschid Uşile Împărăteşti.

Diaconul (preotul): „Înţelepciune”.

Corul: „Părinte binecuvintează”.

Preotul: „Cel ce este binecuvîntat, Hristos Dumnezeul nostru…”.

Corul: „Amin”, „Întăreşte, Dumnezeule, sfînta şi dreapta credinţă a dreptslăvitorilor creştini şi Sfînta Biserică Ta[16] (o păzeşte) în veacul veacului”.

Preotul:  „Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi”.

Corul: „Ceea ce eşti mai cinstită…”.

Preotul: „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie”.

Corul: „Slavă… Şi acum…”, „Doamne miluieşte” (de 3 ori), „Părinte binecuvintează”[17].

Preotul: Otpustul praznical deplin al duminicii – „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [18].

Însemnare. Dacă slujba se va face în cel mai solemn mod, adică va avea un caracter „ de Priveghere”, mai ales unde va fi hramul, iar Vecernia se va sluji separat de Utrenie, atunci se va zice Otpustul praznical scurt al duminicii:Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de  oameni iubitor” [19].

Altă însemnare. În situaţia în care se va sluji Privegherea autentică: (Ceasul 9, Vecernia Mică, cina cu sau fără Pavecerniţă)[20] Vecernia Mare, Litia, binecuvîntarea pîinilor şi vinului, Utrenia, Ceasul 1, care trebuie să înceapă după apusul soarelui şi să dureze pînă după miezul nopţii[21], atunci sfîrşitul Vecerniei va avea următoarea rînduială:

După Ectenia cererilor se iese la Litie. Se cîntă stihirile aşa cum s-a arătt mai sus.

La binecuvîntarea pîinilor„Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te…” (de 2 ori) şi troparul proorocului, glasul al 4-lea: „Cel ce a fost înger în trup…” (o dată).

Corul: „Fie numele Domnului binecuvîntat de acum şi pînă în veac” (de 3 ori). Psalmul 33 pînă la stihul 10: „Bogaţii au sărăcit şi au flămînzit, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele”.

Preotul: „Binecuvîntarea Domnului peste voi cu al Său har…”.

Corul: „Amin”[22], „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu…” (de 3 ori) şi cealaltă rînduială a Utreniei.

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul Învierii, glasul al 8-lea (de 2 ori). „Slavă…” – troparul proorocului, glasul al 4-lea. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Taina cea din veac ascunsă…” (după glasul de la „Slavă…”).

Catisma a 2-a şi a 3-a. Ecteniile mici. Sedelnele Învierii, glasul al 8-lea[23].

Polieleul (Psalmii 134 şi 135). „Mărimu-te…” cu stihurile din psalmi[24] (vezi la sfîrşitul Psaltirii). „Binecuvîntările Învierii”. Ectenia mică. Ipacoi-ul glasului al 8-lea. Sedelnele proorocului după prima şi a doua Catismă: „Pe tine luminătorul cel strălucit…” şi „De Dumnezeu prin faptă curată apropiindu-te…”. „Slavă…” – Sedealna proorocului după Polieleu: „Dumnezeiască Biserica ta…”. „Şi acum…” – bogorodicina Mineului: „Fiecare unde se mîntuieşte…”. Antifoanele şi Prochimenul glasului al 8-lea. Evanghelia Învierii – a 9-a. „Învierea lui Hristos văzînd”. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Apostolilor Tăi…”. „Şi acum…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. Stihira Învierii, glasul al 6-lea: „Înviind Iisus din mormînt…”.

Canoanele – Învierii cu irmosul pe 4, Născătoarei (din Octoih) pe 2,  proorocului (ambele canoane) pe 8.

Catavasii„Deschide-voi gura mea…”.

După cîntarea a 3-a – condacul şi icosul proorocului, glasul al 2-lea (vezi după cîntarea a 6-a); Sedealna proorocului: „Ca un prooroc…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Pe tine, ca pe ceea…” (vezi după cîntarea a 3-a).

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul Învierii, glasul al 8-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – „Sfînt este Domnul Dumnezeul nostru”. Luminînda Învierii – a 9-a. „Slavă…” – Luminînda proorocului: „Lumina ce te-a arătat…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii a 9-a.

 „Toată suflarea” (glasul al 8-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude – stihirile pe 8: ale Învierii – 4 şi ale proorocului – 4 (împreună cu stihira de la „Slavă…” şi cu ultimele 2 stihuri de la Stihoavna Vecerniei). „Slavă…” – stihira Evangheliei a 9-a. „Şi acum…” – bogorodicina „Preabinecuvîntată eşti Născătoare…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 8-lea: „Înviat-ai din mormînt…” [25]. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul praznical deplin sau scurt al duminicii (ca la Vecernie).

La Ceasuri – troparul Învierii; „Slavă…” – troparul proorocului. Condacul Învierii şi al proorocului se rînduiesc.

După Ceasul 1Otpustul mic al duminicii: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

La Liturghie, după Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului – troparul Învierii, troparul proorocului. „Slavă…” – condacul proorocului. „Şi acum…” – condacul Învierii.
  2. în bisericile cu hramul Maicii Domnului – troparul Învierii, troparul hramului, troparul proorocului; condacul Învierii. „Slavă…” – condacul proorocului. „Şi acum…” – condacul hramului.
  3. în bisericile cu hramul unui sfînt:
  4. dacă este Polieleu: troparul Învierii, troparul hramului, troparul proorocului; condacul Învierii, condacul hramului. „Slavă…” – condacul proorocului. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…” (vezi la sfîrşitul Obedniţei sau după cîntarea a 6-a a Paraclisului Maicii Domnului).
  5. dacă este Priveghere: troparul Învierii, troparul proorocului, condacul Învierii. „Slavă…” – condacul proorocului. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…”.

Însemnare. Dacă în cinstea sfîntului sărbătorit se face slujbă cu Priveghere, atunci în bisericile cu hramul unui sfînt troparul şi condacul hramului se lasă.

Prochimenul şi stihurile de la „Aliluia” – Învierii (glasul al 8-lea) şi proorocului.

Apostolul şi Evanghelia – Duminicii a 9-a după Cincizecime şi proorocului.

Chinonicul – Învierii („Lăudaţi pe Domnul din ceruri…”) şi proorocului („Întru pomenire veşnică va fi dreptul…”).

Otpustul praznical deplin al duminicii: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul,  a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [26].

Însemnare. Dacă se va face slujbă cu Priveghere, atunci se va zice Otpustul praznical scurt al duminicii: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul,  a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”[27].

4 august/22 iulie. Marţi. Sfînta Mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena. [Aducerea moaştelor Sfîntul Sfinţit Mucenic Foca[28]].

În Tipic slujba Sfintei Maria Magdalena este pe 6, însă se poate de făcut şi slujbă cu Doxologie[29], separat (A) sau împreună cu slujba Sfîntului Foca (B) sau chiar slujbă cu Polieleu (C).

  1. La Vecernia din zi de rînd – Catisma a 6-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul 1) – stihirile sfintei, glasul 1 pe 6 (fiecare stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă…” – a sfintei, glasul al 6-lea: „Întîi tu, Marie Magdalena…”. „Şi acum…” – dogmatica, acelaşi glas: „Cine nu te va ferici…”.

Vhod nu este. „Lumină lină”. Prochimenul zilei (de luni seara), glasul 4: „Domnul mă va auzi…”. Se citeşte „Învredniceşte-ne, Doamne”. Ectenia cererilor.

La Stihoavnă – stihirile sfintei, glasul al 8-lea (cu stihurile din Mineu). „Slavă…” – a sfintei, acelaşi glas: „Maria Magdalena, ca o ucenică…”. „Şi acum…” – bogorodicina din Mineu, acelaşi glas: „Cele cereşti te laudă…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sfintei, glasul 1: „Lui Hristos…” (o dată). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Gavriil zicînd ţie…”. Ectenia întreită: „Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule…”.

Preotul iese pe amvon prin uşa diaconească, Uşile Împărăteşti rămîn închise.

Preotul: „Înţelepciune”.

Corul: „Părinte binecuvintează”.

Preotul: „Cel ce este binecuvîntat, Hristos Dumnezeul nostru…”.

Corul: „Amin”, „Întăreşte, Dumnezeule, sfînta şi dreapta credinţă a dreptslăvitorilor creştini şi Sfînta Biserică Ta (o păzeşte) în veacul veacului”.

Preotul:  „Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, mîntuieşte-ne pe noi”.

Corul: „Ceea ce eşti mai cinstită…”.

Preotul: „Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie”.

Corul: „Slavă… Şi acum…”, „Doamne miluieşte” (de 3 ori), „Părinte binecuvintează” [30].

Preotul: Otpustul mare al zilei de marţi (Uşile Împărăteşti fiind închise): „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfîntului Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntei Mironosiţe şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena, a cărui pomenire o săvîrşim; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [31].

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul sfintei, glasul 1: „Lui Hristos…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Gavriil zicînd ţie…”.

Catisma a 7-a şi a 8-a. Ecteniile mici. Sedealna sfintei: „Tu, Marie Magdalena…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Ca pe o Fecioară…” (vezi după cîntarea a 3-a a canonului)[32]. Psalmul 50.

Canoanele – Octoihului: primul canon pe 4 (cu irmosul, fără martirice), iar al doilea pe 4 şi al sfintei din Mineu pe 6.

Catavasii„Deschide-voi gura mea…”.

După cîntarea a 3-a – condacul sfintei, glasul al 3-lea: „Pe următoarea lui Hristos…”. Sedealna sfintei: „Tu, Marie Magdalena…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Ca pe o Fecioară…”.

După cîntarea a 6-a – alt condac şi icosul sfintei, glasul al 4-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – Luminînda sfintei (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Mineului: „Nimeni, năzuind la tine…” (vezi „Şi acum…” de la „Doamne strigat-am”)[33].

„Toată suflarea” (glasul al 8-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude: stihirile sfintei, glasul al 8-lea – 4 (vezi Stihoavna Vecerniei, prima stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă…” – a sfintei, acelaşi glas: „Maria Magdalena, ca o ucenică…”. „Şi acum…” – bogorodicina din Mineu, acelaşi glas: „Cele cereşti te laudă…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sfintei, glasul 1. „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Gavriil zicînd ţie…”. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul mare al zilei de marţi – ca la Vecernie (Uşile Împărăteşti sunt deschise).

La Ceasuri – troparul şi condacul sfintei.

La Liturghie, după Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului şi al Maicii Domnului – troparul hramului, troparul sfintei; condacul sfintei. „Slavă…” – alt condac al sfintei. „Şi acum…” – condacul hramului.
  2. în bisericile cu hramul unui sfînt – troparul hramului, troparul sfintei; condacul hramului, condacul sfintei. „Slavă…” – alt condac al sfintei. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…” (vezi la sfîrşitul Obedniţei sau după cîntarea a 6-a a Paraclisului Maicii Domnului).

Prochimenul, stihurile de la „Aliluia” – ale sfintei[34].

Apostolul şi Evanghelia – zilei de marţi din săptămîna a 10-a după Cincizecime şi sfintei.

Chinonicul„Bucuraţi-vă drepţilor întru Domnul…”.

Otpustul mare al zilei de marţi (cu Uşile Împărăteşti închise): „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfîntului Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntei Mironosiţe şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena, a cărui pomenire o săvîrşim; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [35].

  1. La Vecernia din zi de rînd – Catisma a 6-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul 1) – stihirile pe 6: ale sfintei – 3 şi ale mucenicului – 3. „Slavă…” – a sfintei, glasul al 6-lea: „Întîi tu, Marie Magdalena…”. „Şi acum…” – dogmatica, acelaşi glas: „Cine nu te va ferici…”.

Vhod nu este. „Lumină lină”. Prochimenul zilei (de luni seara), glasul 4: „Domnul mă va auzi…”. Se citeşte „Învredniceşte-ne, Doamne”. Ectenia cererilor.

La Stihoavnă – stihirile sfintei, glasul al 8-lea (cu stihurile din Mineu). „Slavă…” – sfintei, acelaşi glas: „Maria Magdalena, ca o ucenică…”. „Şi acum…” – bogorodicina din Mineu, acelaşi glas: „Cele cereşti te laudă…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sfintei, glasul 1: „Lui Hristos…” (o dată). „Slavă…” – troparul mucenicului, glasul al 4-lea: „Şi părtaş obiceiurilor” (de obşte). „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Taina cea din veac ascunsă…” (după glasul de la „Slavă…”).

Ectenia întreită: „Miluieşte-ne, Dumnezeule…”. Otpustul mare al zilei de marţi se zice cu Uşile Împărăteşti închise (vezi varianta A).

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul sfintei, glasul 1 (de 2 ori). „Slavă…” – troparul mucenicului, glasul al 4-lea. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Taina cea din veac ascunsă…” (după glasul de la „Slavă…”).

Catisma a 7-a şi a 8-a. Ecteniile mici.

După prima Catismă – Sedealna sfintei: „Tu, Marie Magdalena…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Ca pe o Fecioară…” (vezi după cîntarea a 3-a a canonului).

După a doua Catismă – Sedealna sfintei: „Întîi tu, Marie Magdalena…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Ceea ce ai născut pe Făcătorul…” (vezi după cîntarea a 3-a a canonului, 23 iulie).

Canoanele – Octoihului: primul canon pe 4 (cu irmosul, fără martirice), sfintei pe 6 şi mucenicului pe 4.

Catavasii„Deschide-voi gura mea…”.

După cîntarea a 3-a – condacul sfintei, glasul al 3-lea: „Pe următoarea lui Hristos…”; condacul şi icosul mucenicului, glasul al 6-lea (vezi după cîntarea a 6-a). Sedealna sfintei: „Tu, Marie Magdalena…”. „Slavă…” – Sedealna mucenicului: „Jertfă fără de sînge…”. „Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Ceea ce ai născut pe Făcătorul…” (vezi 23 iulie).

După cîntarea a 6-a – alt condac şi icosul sfintei, glasul al 4-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – Luminînda sfintei. „Slavă…” – Luminînda mucenicului. „Şi acum…” – bogorodicina Mineului: „Cu cîntări fără de încetare…” (vezi 27 iulie)[36].

„Toată suflarea” (glasul al 8-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude: stihirile sfintei, glasul al 8-lea – 4 (vezi Stihoavna Vecerniei, prima stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă…” – a sfintei, acelaşi glas: „Maria Magdalena, ca o ucenică…”. „Şi acum…” – bogorodicina din Mineu, acelaşi glas: „Cele cereşti te laudă…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sfintei, glasul 1 (o dată). „Slavă…” – troparul mucenicului, glasul al 4-lea. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Taina cea din veac ascunsă…”. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul mare al zilei de marţi – ca la Vecernie (Uşile Împărăteşti sunt deschise).

La Ceasuri – troparul sfintei. „Slavă…” – troparul mucenicului. Condacul sfintei şi al mucenicului se rînduiesc.

La Liturghie, după Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului şi al Maicii Domnului – troparul hramului, troparul sfintei, troparul mucenicului; condacul sfintei, alt condac al sfintei. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul hramului.
  2. în bisericile cu hramul unui sfînt – troparul hramului, troparul sfintei, troparul mucenicului; condacul hramului, condacul sfintei, alt condac al sfintei. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…”.

Prochimenul, stihurile de la „Aliluia” – ale sfintei[37].

Apostolul şi Evanghelia – zilei de marţi din săptămîna a 10-a după Cincizecime şi sfintei.

Chinonicul„Bucuraţi-vă drepţilor întru Domnul…”.

Otpustul mare al zilei de marţi (vezi varianta A).

  1. La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, prima „Slavă…” a Catismei 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul 1) – stihirile sfintei, glasul 1 pe 8 (stihira 1-a şi a 2-a – de 3 ori, la rînd; iar a 3-a – de 2 ori). „Slavă…” – a sfintei, glasul al 6-lea: „Întîi tu, Marie…”. „Şi acum…” – dogmatica, acelaşi glas: „Cine nu te va ferici…”.

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei (de luni seara), glasul 4: „Domnul mă va auzi…”. Paremiile sfintei – 3[38].

La Litie – stihira sfintei, glasul 1: „Miruri ai adus lui Hristos…” (vezi „Doamne strigat-am”). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu (27 iulie): „Fericimu-te pe tine, Născătoare de Dumnezeu…”.

La Stihoavnă – stihirile sfintei, glasul al 8-lea (cu stihurile din Mineu). „Slavă…” – sfintei, acelaşi glas: „Maria Magdalena, ca o ucenică…”. „Şi acum…” – bogorodicina din Mineu, acelaşi glas: „Cele cereşti te laudă…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sfintei, glasul 1: „Lui Hristos…” (o dată). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Gavriil zicînd ţie…”.

Otpustul praznical deplin (vezi schema de la slujba Cuviosului Serafim din 1 august/19 iulie)[39].

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul sfintei, glasul 1 (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Gavriil zicînd ţie…”.

Catisma a 7-a şi a 8-a. Ecteniile mici.

După prima Catismă – Sedealna sfintei: „Văzînd pe Hristos pironit pe Cruce…”[40] (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu (27 iulie): „Nădejdea creştinilor, Preasfîntă Fecioară…”.

După a doua Catismă – Sedealna sfintei: „Fiind împreună cu Ziditorul tău…”[41] (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu (27 iulie): „Mulţimile gîndurilor mele…”.

Polieleul (Psalmii 134, 135). „Mărimu-te pe tine, Sfîntă Mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena, şi cinstim sfîntă pomenirea ta, că tu te rogi pentru noi lui Hristos, Dumnezeul nostru” cu stihurile din psalmi[42] (vezi la sfîrşitul Psaltirii, de la Cuvioasa Parascheva din 14 octombrie). Ectenia mică. Sedealna sfintei după Polieleu: „Tu, Marie Magdalena…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Ca pe o Fecioară…” (vezi după cîntarea a 3-a a canonului). Antifonul 1 de la glasul al 4-lea, de duminică: „Din tinereţele mele…”. Prochimenul sfintei, glasul al 4-lea: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui Israel”; stih: „În biserici binecuvîntaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel”. Evanghelia sfintei[43]. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Mironosiţei Tale, Maria Magdalena…”. „Şi acum…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. Stihira sfintei, glasul al 6-lea: „Întîi tu, Maria Magdalena…” (vezi „Slavă…” de la „Doamne strigat-am”).

Canoanele – Născătoarei[44] cu irmosul pe 6 (irmosul de 2 ori) şi sfintei pe 8.

Catavasii„Deschide-voi gura mea…”.

După cîntarea a 3-a – condacul sfintei, glasul al 3-lea: „Pe următoarea lui Hristos…”. Sedealna sfintei: „Tu, Marie Magdalena…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Ca pe o Fecioară…”.

După cîntarea a 6-a – alt condac şi icosul sfintei, glasul al 4-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – Luminînda sfintei (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Mineului: „Nimeni, năzuind la tine…” (vezi „Şi acum…” de la „Doamne strigat-am”)[45].

„Toată suflarea” (glasul al 8-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude: stihirile sfintei, glasul al 8-lea – 4 (vezi Stihoavna Vecerniei, prima stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă…” – sfintei, acelaşi glas: „Maria Magdalena, ca o ucenică…”. „Şi acum…” – bogorodicina din Mineu, acelaşi glas: „Cele cereşti te laudă…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sfintei, glasul 1 (o dată). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Gavriil zicînd ţie…”. Ectenia întreită şi a cererilor. Otpustul praznical deplin – ca la Vecernie.

La Ceasuri – troparul şi condacul sfintei.

La Liturghie, după Vhod –

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului şi al Maicii Domnului – troparul hramului, troparul sfintei; condacul sfintei. „Slavă…” – alt condac al sfintei. „Şi acum…” – condacul hramului.
  2. în bisericile cu hramul unui sfînt: troparul hramului, troparul sfintei; condacul hramului, condacul sfintei. „Slavă…” – alt condac al sfintei. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…” (vezi la sfîrşitul Obedniţei sau după cîntarea a 6-a a Paraclisului Maicii Domnului).

Prochimenul, stihurile de la „Aliluia” – ale sfintei[46].

Apostolul şi Evanghelia – zilei de marţi din săptămîna a 10-a după Cincizecime şi sfintei.

Chinonicul sfintei„Bucuraţi-vă drepţilor întru Domnul…”.

Otpustul praznical deplin (vezi schema de la slujba Cuviosului Serafim din 1 august/19 iulie).

9 august [27 iulie]. Duminica a 10-a după Cincizecime. Glasul 1. Sfîntul Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon.

Slujba cu Polieleu sau cu Priveghere a mucenicului din Mineu se săvîrşeşte împreună cu cea a Învierii din Octoih.

La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, toată Catisma 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul 1) – stihirile pe 10: ale Învierii – 4 şi ale mucenicului – 6 (fiecare stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă…” – a mucenicului, glasul al 6-lea: „Strălucit-a astăzi…”. „Şi acum…” – dogmatica, glasul 1: „Pe ceea ce este mărirea a toată lumea…”.

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei, glasul al 6-lea: „Domnul S-a împărăţit…”.  Paremiile mucenicului  – 3. Ectenia întreită: „Să zicem toţi, din tot sufletul…”, „Învredniceşte-ne, Doamne”, Ectenia cererilor.

La Litie[47]  – stihira hramului şi stihirile mucenicului, glasul 1. „Slavă…” – a mucenicului, glasul al 5-lea: „Veniţi iubitorilor de mucenici…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii (de la Stihoavna Vecerniei din Octoih), acelaşi glas: „Biserică şi uşă…”.

La Stihoavnă[48] – stihirile Învierii, glasul 1. „Slavă…” – a mucenicului, glasul al 8-lea: „Dreapta credinţă…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii (de la Stihoavna Vecerniei din Octoih), acelaşi glas: „Fecioară nenuntită…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul 1 (o dată). „Slavă…” – troparul mucenicului, glasul al 3-lea: „Purtătorule de chinuri…” (o dată). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Pe tine ceea ce ai mijlocit…” (după glasul de la „Slavă…”).

Otpustul praznical deplin al duminicii „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [49].

Însemnare. Dacă slujba se va face în cel mai solemn mod, adică va avea un caracter „Priveghere”, mai ales unde va fi hramul, iar Vecernia se va sluji separat de Utrenie, atunci se va zice Otpustul praznical scurt al duminicii: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfîntului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de  oameni iubitor” [50].

Altă însemnare. Dacă se slujeşte Priveghere de toată noaptea, atunci la Litie se cîntă stihirile aşa cum s-a arătat mai sus. La binecuvîntarea pîinilor se cîntă „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te…” (de 2 ori) şi troparul mucenicului, glasul al 3-lea: „Purtătorule de chinuri…” (o dată).

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul Învierii, glasul 1 (de 2 ori). „Slavă…” – troparul mucenicului, glasul al 3-lea. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Pe tine ceea ce ai mijlocit…” (după glasul de la „Slavă…”).

Catisma a 2-a şi a 3-a. Ecteniile mici. Sedelnele Învierii, glasul 1[51].

Polieleul (Psalmii 134 şi 135). „Mărimu-te…” cu stihurile din psalmi[52] (vezi la sfîrşitul Psaltirii). „Binecuvîntările Învierii”. Ectenia mică. Ipacoi-ul glasului 1. Sedelnele mucenicului după prima şi a doua Catismă: „Dreapta credinţă a maicii tale…” şi „Ca pe un ostaş al lui Hristos…”. „Slavă…” – Sedealna mucenicului după Polieleu: „Prăznuieşte astăzi lumea…”. „Şi acum…” – bogorodicina Mineului: „Preacinstite mîinile tale…”. Antifoanele şi Prochimenul glasului 1. Evanghelia Învierii – a 10-a. „Învierea lui Hristos văzînd”. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Apostolilor Tăi…”. „Şi acum…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. Stihira Învierii, glasul al 6-lea: „Înviind Iisus din mormînt…”.

Canoanele – Învierii cu irmosul pe 4, Născătoarei (din Octoih) pe 2,  mucenicului pe 8.

Catavasii„Deschide-voi gura mea…”.

După cîntarea a 3-a – condacul şi icosul mucenicului, glasul al 5-lea (vezi după cîntarea a 6-a); Sedealna mucenicului: „Mărturisit-ai vitejeşte…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Pe Înţelepciunea şi Cuvîntul…” (vezi după cîntarea a 3-a).

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul Învierii, glasul 1.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – „Sfînt este Domnul Dumnezeul nostru”. Luminînda Învierii – a 10-a. „Slavă…” – Luminînda micenicului: „Pantelimoane preînţelepte…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii a 10-a.

 „Toată suflarea” (glasul 1) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude – stihirile pe 8: ale Învierii – 4 şi ale mucenicului – 4 (cu stihira de la „Slavă…” şi cu ultemele 2 stihuri de la Stihoavna Vecerniei). „Slavă…” – stihira Evangheliei a 10-a. „Şi acum…” – bogorodicina „Preabinecuvîntată eşti Născătoare…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 4-lea: „Astăzi mîntuirea a toată lumea s-a făcut…”. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul praznical deplin sau scurt al duminicii (ca la Vecernie).

La Ceasuri – troparul Învierii; „Slavă…” – troparul mucenicului. Condacul Învierii şi al mucenicului se rînduiesc.

La Liturghie, după Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului – troparul Învierii, troparul mucenicului. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul Învierii.
  2. în bisericile cu hramul Maicii Domnului – troparul Învierii, troparul hramului, troparul mucenicului; condacul Învierii. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul hramului.
  3. în bisericile cu hramul unui sfînt:
  4. dacă este Polieleu: troparul Învierii, troparul hramului, troparul mucenicului; condacul Învierii, condacul hramului. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…” (vezi la sfîrşitul Obedniţei sau după cîntarea a 6-a a Paraclisului Maicii Domnului).
  5. dacă este Priveghere: troparul Învierii, troparul mucenicului, condacul Învierii. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…”.

Însemnare. Dacă în cinstea sfîntului sărbătorit se face slujbă cu Priveghere, atunci în bisericile cu hramul unui sfînt troparul şi condacul hramului se lasă.

Prochimenul şi stihurile de la „Aliluia” – Învierii (glasul 1) şi mucenicului.

Apostolul şi Evanghelia – Duminicii a 10-a după Cincizecime şi mucenicului.

Chinonicul – Învierii („Lăudaţi pe Domnul din ceruri…”) şi mucenicului („Întru pomenire veşnică va fi dreptul…”).

Otpustul praznical deplin: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [53].

Însemnare. Dacă se va face slujbă cu Priveghere, atunci se va zice Otpustul praznical scurt: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale Sfîntului Mare Mucenic şi tămăduitor Pantelimon, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”[54].

14/1 august. Vineri. Scoaterea cinstitului lemn al Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci. Sfinţii şapte Mucenici Macabei, maica lor Solomoni şi dascălul lor Eleazar. Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului.

Slujba cu Doxologie a scoaterii cinstitului lemn al Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci şi cea a mucenicilor din Mineu se săvîrşeşte împreuna cu slujba Octoihului.

La Ceasul 9 – troparul Crucii. „Slavă…” – troparul Sfîntului Evdochim. Condacului Sfîntului Evdochim (31 iulie).

Însemnare. Înainte de Vecernie preotul aşază pe Proscomidiar Sfînta Cruce.

La Vecernia din zi de rînd – Catisma a 15-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul al 4-lea) – stihirile pe 6: ale Crucii, glasul al 4-lea – 3 şi ale mucenicilor – 3. „Slavă…” – a mucenicilor, glasul al 8-lea: „Sfinţii Macabei…”. „Şi acum…” – a Crucii, acelaşi glas: „Să ne închinăm Crucii…”.

Vhod nu este. „Lumină lină”. Prochimenul zilei (de joi seara), glasul al 6-lea: „Ajutorul meu de la Domnul…”.

La Stihoavnă – stihirile Crucii, glasul al 4-lea (cu stihurile din Mineu). „Slavă…” – a mucenicilor, glasul al 8-lea: „Sufletele drepţilor…”. „Şi acum…” – a Crucii, acelaşi glas: „Astăzi s-a împlinit…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul mucenicilor, glasul 1: „Pentru durerile sfinţilor…” (o dată). „Slavă… Şi acum…” – troparul Crucii, acelaşi glas: „Mîntuieşte, Doamne, poporul Tău…”.

Otpustul mare din zi de vineri (Uşile Împărăteşti fiind închise): „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfinţilor şapte Mucenici Macabei, maica lor Solomoni şi dascălului lor Eleazar, a căror pomenire o săvîrşim; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

Însemnare. După terminarea Vecerniei, preotul şi diaconul, îmbrăcaţi în veşminte, vin la Proscomidiar. Diaconul zice încet: „Binecuvîntează, stăpîne”, iar preotul – „Binecuvîntat este Dumnezeul nostru…”. Apoi se spun toate rugăciunile începătoare. După vozglas se cîntă încet troparul Crucii, glasul 1: „Mîntuieşte, Doamne, poporul Tău…”. „Slavă… Şi acum…” – condacul Crucii, glasul al 4-lea: „Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce…”. În timpul cîntării preotul ridică la frunte Sfînta Cruce şi o transferă pe Prestol în locul Evangheliei, fiind precedat de paraclisier cu un sfeşnic şi diacon cu cădelniţa. În faţa Prestolului se pune un sfeşnic cu o făclie aprinsă, dar în practică este mai comod de a-l pune în partea de răsărtit a Prestolului.

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul Crucii, glasul 1 (de 2 ori). „Slavă…” – troparul mucenicilor, acelaşi glas. „Şi acum…” – troparul Crucii, glasul 1.

Catisma a 19-a şi a 20-a. Ecteniile mici. Sedelnele Crucii din Mineu. Psalmul 50.

Canoanele – Octoihului (primul canon cu irmosul, fără martirice) pe 4, Crucii din Mineu pe 6 şi mucenicilor pe 4.

Catavasiile Înălţării Sfintei Crucii„Crucea însemnînd Moise…”.

Însemnare. Începînd cu această zi şi pînă la Schimbarea la Faţă a Domnului (inclusiv), dar şi la Odovania acestei sărbători, dacă la Utrenie se cîntă Doxologia Mare, atunci se pun catavasiile Înălţării Sfintei Crucii: „Crucea însemnînd Moise…”.

După cîntarea a 3-a – condacul şi icosul mucenicilor, glasul al 2-lea. Sedealna mucenicilor: „În dreapta credinţă crescînd…”. „Slavă… Şi acum…” – a Crucii: „Crucea Ta, Doamne…”.

După cîntarea a 6-a – condac şi icosul Crucii, glasul al 4-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – Luminînda Octoihului: „Apostoli ai Mîntuitorului…” (din Ceaslov). „Slavă…” – Luminînda mucenicilor: „Să lăudăm pe fraţii Macabei…”. „Şi acum…” – Luminînda Crucii: „Crucea este păzitoarea a toată lumea…”.

„Toată suflarea” (glasul al 4-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude – stihirile pe 6: ale Crucii, glasul al 4-lea – 3 şi ale mucenicilor – 3. „Slavă…” – a mucenicilor, acelaşi glas: „Privind la mînia…”. „Şi acum…” – a Crucii, acelaşi glas: „Doamne, Cel ce ai ajutat…”.

Doxologia Mare se cîntă.

Însemnare. Preotul, îmbrăcat din timp în toate veşmintele ca la Liturghie (fără citirea rugăciunilor respective), cădeşte împreună cu diaconul de 3 ori, împrejur, Prestolul şi Sfînta Cruce care stă pe el. Cînd strana începe a cînta „Sfinte Dumnezeule” de la sfîrşitul Doxologiei, preotul face 3 metanii mari, apoi ridică la frunte Sfînta Cruce şi iese pe la Locul Înalt din altar (prin uşa de miazănoapte), înainte mergînd paraclisierii cu 2 sfeşnice şi diaconul cu cădelniţa. Se opresc în faţa Uşilor Împărăteşti, iar cînd se termină de cîntat ultimul „Sfinte Dumnezeule”, preotul zice: „Înţelepciune. Drepţi”, însemnînd cruciş cu Sfînta Cruce. Strana începe a cînta troparul „Mîntuieşte, Doamne poporul Tău…” (de 3 ori), iar preotul vine în mijlocul bisericii şi aşază Sfînta Cruce pe analog, apoi o cădeşte de 3 ori împrejur. După aceasta cîntă de 3 ori: „Crucii Tale, ne închinăm, Stăpîne, şi sfînta învierea Ta o lăudăm şi o slăvim”. Acelaşi tropar îl cîntă şi strana de 3 ori[55]. Urmează sărutarea Sfintei Cruci. În acest timp se cîntă stihiri speciale din Mineu: „Veniţi credincioşilor să ne închinăm…” şi altele.

Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul mare al zilei de vineri – ca la Vecernie (Uşile Împărăteşti sunt deschise).

La Ceasuri – troparul Crucii. „Slavă…” – troparul mucenicilor. Condacul Crucii şi al mucenicilor se rînduiesc.

La Liturghie, după Vhod – troparul Crucii, troparul mucenicilor. „Slavă…” – condacul mucenicilor. „Şi acum…” – condacul Crucii[56].

Prochimenul şi stihurile de la „Aliluia” – Crucii şi mucenicilor[57].

Apostolul şi Evanghelia[58] – Crucii (vezi 14 septembrie) şi mucenicilor[59].

Chinonicul – Crucii (Însemnatu-s-a peste noi lumina feţei Tale…”) şi mucenicilor („Bucuraţi-vă drepţilor întru Domnul…”).

Însemnare. După Rugăciunea de după Amvon se binecuvîntează mierea de albini.

Otpustul mare din zi de vineri „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfinţilor şapte Mucenici Macabei, maica lor Solomoni şi dascălului lor Eleazar, a căror pomenire o săvîrşim; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

Însemnare. De obicei, după Otpustul Liturghiei se face sfinţirea cea mică a apei[60]. Sfînta Cruce se duce în altar după Otpustul Vecerniei (14/1 august, seara).

Altă însemnare. „În Postul Adormirii Preasfintei Stăpînei noastre de Dumnezeu Născătoarea, postim pînă la al noulea ceas din zi. Luni, miercuri şi vineri mîncăm mîncare uscată şi facem şi metanii pînă la pămînt, pînă la Împărtăşirea cu Sfintele Taine, iar marţi şi joi mîncăm fiertură fără untdelemn. Iar sîmbătă şi duminică mîncăm fiertură cu untdelemn şi bem vin, iar peşte nu mîncăm pînă la Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, afară de ziua Schimbării la Faţă a Domnului Hristos, cînd mîncăm peşte de două ori în zi” (TIPICON, cap. 35: Pentru posturile cele legiute pe care Biserica sobornicească le-a rînduit ortodocşilor creştini, Chişinău, 2007, p. 51).

16/3 august. Duminica a 11-a după Cincizecime. Glasul al 2-lea. Preacuvioşii Isaachie, Dalmat şi Faust.

Slujba cuvioşilor din Mineu se uneşte cu cea a Învierii din Octoih.

La Ceasul 9 – troparul şi condacul Sfîntului întîiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (2 august).

La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, toată Catisma 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul al 2-lea) – stihirile pe 10: ale Învierii – 7 şi ale cuvioşilor – 3. „Slavă… Şi acum…” – dogmatica, glasul al 2-lea: „Trecut-a umbra Legii…”.

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei, glasul al 6-lea: „Domnul S-a împărăţit…”. Ectenia întreită: „Să zicem toţi, din tot sufletul…”, „Învredniceşte-ne, Doamne”, Ectenia cererilor.

La Stihoavnă – stihirile Învierii, glasul al 2-lea. „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 2-lea (o dată). „Slavă…” – troparul cuvioşilor, glasul al 4-lea: „Dumnezeul părinţilor noştri…” (de obşte). „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Taina cea din veac ascunsă..” (după glasul de la „Slavă…”).

Preotul: Otpustul mare din zi de duminică: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Preacuvioşilor Părinţilor noştri Isaachie, Dalmat şi Faust, a căror pomenire o săvîrşim; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [61].

Însemnare. Dacă se slujeşte Priveghere de toată noaptea, atunci la Litie se cîntă stihira hramului. „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina Învierii, după glasul stihirii hramului, de la Stihoavna Vecerniei. La binecuvîntarea pîinilor se cîntă „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te…” (de 3 ori).

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul Învierii, glasul al 2-lea (de 2 ori). „Slavă…” – troparul cuvioşilor, glasul al 4-lea. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii, acelaşi glas: „Taina cea din veac ascunsă..” (după glasul de la „Slavă…”).

Catisma a 2-a şi a 3-a. Ecteniile mici. Sedelnele Învierii, glasul al 2-lea[62].

Catisma a 17-a (Psalmul 118).

Însemnare. Conform Tipicului, în această perioadă (de la Duminica Tomei şi pînă la odovania Înălţării Sfintei Cruci), duminica la Utrenie se cîntă Psalmul 118 pe glasul al 5-lea, indiferent de glasul zilei. Apoi, fără a cînta  „Slavă… Şi acum…”, „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule” (de 3 ori), imediat se cîntă „Binecuvîntările Învierii”. Cădirea bisericii se face în timpul cîntării Psalmului 118 (sau s-ar putea şi în timpul „Binecuvîntărilor Învierii”), începînd din altar cu Uşile Împărăteşti închise. Acestea se deschid abia la citirea Evangheliei (vezi: TIPICON, capitolul 2: Rînduiala Vecerniei Mari, adică Privegherea de toată noaptea, şi Utrenia Învierii; capitolul 19: Pentru citirea Catismelor, Chişinău, 2007, pp. 16-17, 40-41). În practică însă, în locul Catismei a 17-a (Psalmul 118), pe tot parcursul anului se cîntă Polieleul (Psalmii 134 şi 135, reduşi şi aceştia la 4 stihuri). Chiar şi în situaţia respectivă, cînd se cîntă permanent Polieleul, deschiderea Uşilor Împărăteşti şi ieşirea slujitorilor în mijlocul bisericii pentru a începe cădirea, ar trebui să se facă doar cînd duminica cade vreo sărbătoare mare sau vreun sfînt cu Priveghere (vezi: TIPICON, capitolul 2: Rînduiala Vecerniei Mari, adică Privegherea de toată noaptea, şi Utrenia Învierii, însemnarea a 3-a şi a 4-a, Chişinău, 2007, p. 18).

„Binecuvîntările Învierii”. Ectenia mică. Ipacoi-ul, Antifoanele şi Prochimenul glasului al 2-lea. Evanghelia Învierii – a 11-a. „Învierea lui Hristos văzînd”. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Apostolilor Tăi…”. „Şi acum…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. Stihira Învierii, glasul al 6-lea: „Înviind Iisus din mormînt…”.

Canoanele – Învierii cu irmosul pe 4, Crucii şi Învierii pe 3, Născătoarei (din Octoih) pe 3 şi cuvioşilor pe 4.

Catavasiile Înălţării Sfintei Cruci „Crucea însemnînd Moise…”.

După cîntarea a 3-a – condacul şi icosul cuvioşilor, glasul al 2-lea (vezi după cîntarea a 6-a). Sedealna cuvioşilor: „Cu lumina Treimii…” (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – bogorodicina din Mineu: „Pe Înţelepciunea şi Cuvîntul…” (vezi după cîntarea a 3-a).

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul Învierii, glasul al 2-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – „Sfînt este Domnul Dumnezeul nostru”. Luminînda Învierii – a 11-a. „Slavă…” – Luminînda cuvioşilor: „Părinţi cugetători…”. „Şi acum…” – bogorodicina Învierii – a 11-a.

„Toată suflarea” (glasul al 2-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude: stihirile Învierii, glasul al 2-lea – 8. „Slavă…” – stihira Evangheliei a 11-a. „Şi acum…” – bogorodicina „Preabinecuvîntată eşti Născătoare…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 8-lea: „Înviat-ai din mormînt…” [63]. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul mare al duminicii (ca la Vecernie).

La Ceasuri – troparul Învierii; „Slavă…” – troparul cuvioşilor. Numai condacul Învierii.

La Liturghie, după Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului – troparul Învierii, troparul cuvioşilor. „Slavă…” – condacul cuvioşilor. „Şi acum…” – condacul Învierii.
  2. în bisericile cu hramul Maicii Domnului – troparul Învierii, troparul hramului, troparul cuvioşilor; condacul Învierii. „Slavă…” – condacul cuvioşilor. „Şi acum…” – condacul hramului.
  3. în bisericile cu hramul unui sfînt – troparul Învierii, troparul hramului, troparul cuvioşilor; condacul Învierii, condacul hramului. „Slavă…” – condacul cuvioşilor. „Şi acum…” – condacul Născătoarei: „Ceea ce eşti păzitoarea creştinilor…” (vezi la sfîrşitul Obedniţei sau după cîntarea a 6-a a Paraclisului Maicii Domnului).

Prochimenul şi stihurile de la „Aliluia” – Învierii (glasul al 2-lea).

Apostolul şi Evanghelia – Duminicii a 11-a după Cincizecime.

Chinonicul – Învierii („Lăudaţi pe Domnul din ceruri…”).

Otpustul mare din zi de duminică: „Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Preacuvioşilor Părinţilor noştri Isaachie, Dalmat şi Faust, a căror pomenire o săvîrşim; ale Sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [64].

19/6 august. Miercuri. Schimbarea la Faţă a Domnului Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos.

Slujba cu Priveghere se săvîrşeşte toată după Mineu.

La Ceasul 9 – troparul şi condacul înainteprăznuirii (vezi 5 august).

La Vecernia Mare – nu este Catismă (nici „Fericit bărbatul” nu se cîntă).

La „Doamne strigat-am” (glasul al 4-lea): stihirile sărbătorii – 8 (fiecare stihiră –  de 2 ori, la rînd). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, glasul al 6-lea: „Mai înainte închipuind învierea Ta…”.

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei (de marţi seara), glasul 1: „Mila Ta, Doamne…”. Paremiile sărbătorii – 3.

La Litie – stihirile sărbătorii, glasul al 2-lea. „Slavă…” – a sărbătorii, glasul al 5-lea: „Veniţi să ne suim…”. Şi acum…” – a sărbătorii, acelaşi glas: „Făcătorul şi plinitorul Legii…”.

La Stihoavnă – stihirile sărbătorii, glasul 1 (cu stihurile din Mineu). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, glasul al 6-lea: „Lui Petru şi lui Ioan…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sărbătorii, glasul al 7-lea: „Schimbatu-Te-ai la Faţă în munte…” (o dată).

Otpustul praznical scurt: „Cel ce în Muntele Taborului S-a schimbat la Faţă întru slavă, înaintea Sfinţilor Săi Ucenici şi Apostoli, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [65].

Însemnare. Dacă se face Priveghere de toată noaptea, atunci la Litie se pun stihirile sărbătorii, aşa cum s-a arătat mai sus, iar la binecuvîntarea pîinilor troparul sărbătorii se cîntă de 3 ori.

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul sărbătorii, glasul al 7-lea (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – acelaşi tropar.

Catismele a 10-a şi a 11-a. Ecteniile mici. Sedelnele sărbătorii.

Polieleul (Psalmii 134, 135). „Mărimu-Te…” cu stihurile din psalmi[66] (vezi la sfîrşitul Psaltirii). Ectenia mică. Sedealna sărbătorii după Polieleu. „Slavă… Şi acum…” – tot aceasta. Antifonul 1 de la glasul al 4-lea, de duminică: „Din tinereţele mele…”. Prochimenul sărbătorii, glasul al 4-lea: „Taborul şi Ermonul întru numele Tău se vor bucura”. Evanghelia sărbătorii. Psalmul 50. „Slavă…” – „Astăzi toate s-au umplut de bucurie…”. „Şi acum…” – acelaşi stih. Stihira sărbătorii, glasul al 6-lea: „Mai înainte închipuind învierea Ta…” (vezi „Slavă…” de la „Doamne strigat-am”).

Canoanele sărbătorii: primul pe 8 (irmosul[67] – de 2 ori); al doilea pe 8 (irmosul – de 2 ori)[68].

Catavasiile Înălţării Sfintei Cruci„Crucea însemnînd Moise…”.

După cîntarea a 3-a – Sedealna sărbătorii: „În Muntele Taborului…”. „Slavă… Şi acum…” – tot aceasta.

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul sărbătorii, glasul al 7-lea.

La cîntarea a 9-a – în loc de „Ceea ce eşti mai cinstită…” se cîntă:

pripeala „Măreşte, sufletul meu, pe Domnul, Cel ce S-a schimbat la Faţă în Muntele Taborului”[69] şi irmosul „Naşterea ta nestricată s-a arătat…”. Această pripeală se cîntă la toate troparele, inclusiv şi la irmosul canonului al 2-lea.

Catavasie – irmosul „Rai de taină eşti Născătoare de Dumnezeu…”.

După cîntarea a 9-a – Luminînda sărbătorii (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – tot aceasta.

„Toată  suflarea…” (glasul al 4-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude: stihirile sărbătorii, glasul al 4-lea – 6[70] (fiecare stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, glasul al 8-lea: „Suit-a Hristos pe Petru…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sărbătorii, glasul al 7-lea (o dată). Ectenia întreită şi a cererilor. Otpustul praznical scurt – ca la Vecernie.

La Ceasuri – troparul şi condacul sărbătorii[71].

După Ceasul 1Otpustul praznical mic:Cel ce în Muntele Taborului S-a schimbat la Faţă întru slavă, înaintea Sfinţilor Săi Ucenici şi Apostoli, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

La Liturghie se cîntă Antifoanele sărbătorii:

  1. Stihuri din Psalmii 42 şi 56 cu refrenul „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”.
  2. Stihuri din Psalmii 67, 16 şi 103 cu refrenul „Mîntuieşte-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu…”.
  3. Psalmul 88 cu refrenul „Schimbatu-Te-ai la Faţă în munte…” (troparul sărbătorii).

În loc de „Veniţi să ne închinăm şi să cădem… mîntuieşte-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu…” – stihul de intrare (Psalmul 88, 13): „Taborul şi Ermonul întru numele Tău se vor bucura” şi imediat troparul sărbătorii (refrenul). „Slavă… Şi acum…” – condacul sărbătorii.

Însemnare. Înainte de stih se zice: „Înţelepciune, drepţi”. Conform Tipicului, acest stih de intrare trebuie cîntat, dar în practică el este pronunţat de diacon sau preot.

Corect ar fi ca după stihul de intrare să se cînte troparul sărbătorii (refrenul Antifonului 3) şi nu „Mîntuieşte-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu, Cel ce Te-ai la faţă în Muntele Taborului, pe cei ce-Ţi cîntăm: Aliluia” (refrenul Antifonului 2), aşa cum este prevăzut în Mineul românesc. Dacă ne uităm atent, observăn că stihul de intrare al tuturor sărbătorilor împărăteşti, în general, nu este altceva decît continuarea psalmului Antifonului 3. Din aceste considerente stihul de intrare trebuie însoţit imediat de refrenul său, adică de troparul sărbătorii şi nicidecum să-l schimbăm cu alt refren [(Antifonul 3 = stihul de intrare) + refrenul 3]. Chiar şi acel „Veniţi să ne închinăm şi să cădem” (Psalmul 94, 6) este o reminiscenţă a vechiului Antifon bizantin de intrare în biserică (Psalmul 94), care se cînta prin intercalarea refrenului (imnului) „Mîntuieşte-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu…”. Din acel Psalm (Antifon) s-a păstrat doar stihul 6, care s-a unit cu refrenul său într-o singură cîntare, în forma pe care o avem astăzi.

Se cîntă „Sfinte Dumnezeule”.

Prochimenul, Apostolul, stihurile la Aliluia şi Evanghelia – sărbătorii.

În loc de „Cuvine-se cu adevărat” – pripeala „Măreşte, sufletul meu, pe Domnul, Cel ce S-a schimbat la Faţă în Muntele Taborului” şi irmosul „Naşterea ta nestricată s-a arătat…”.

Chinonicul sărbătorii„Întru lumina slavei feţei Tale…”.

După Rugăciunea de după Amvon – se binecuvîntează roada nouă a viţei de vie. Înainte de citirea rugăciunii respective se cădesc strugurii, în timp ce strana cîntă: troparul sărbătorii. „Slavă… Şi acum…” – condacul sărbătorii.

Otpustul praznical scurt – ca la Vecernie (autorul Liturghiei nu se pomeneşte)[72].

Însemnare. La trapezeă se mănîncă peşte, indiferent în ce zi ar cădea sărbătoarea.

19/6 – 25/12 august: perioada de după-prăznuire a Schimbării la Faţă.

26/13 august: Odovania Schimbării la Faţă.

23/10 august. Duminica a 12-a după Cincizecime. Glasul al 3-lea. După-prăznuirea

Schimbării la Faţă a Domnului. Sfîntul Mucenic şi Arhidiacon Lavrentie.

Slujba mucenicului şi a după-prăznuirii Schimbării la Faţă din Mineu se uneşte cu cea a Învierii din Octoih.

La Ceasul 9 – troparul şi condacul Sfîntului Apostol Matia (9 august).

La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, toată Catisma 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul al 3-lea) – stihirile pe 10: ale Învierii – 4; ale sărbătorii – 3 (vezi 10 august) şi ale mucenicului – 3. „Slavă…” – a sărbătorii, glasul al 4-lea: „Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, muntele…” (vezi „Şi acum…” din 10 august) . „Şi acum…” – dogmatica, glasul al 3-lea: „Cum să nu ne mirăm de naşterea ta…”.

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei, glasul al 6-lea: „Domnul S-a împărăţit…”. Ectenia întreită: „Să zicem toţi, din tot sufletul…”, „Învredniceşte-ne, Doamne”, Ectenia cererilor.

La Stihoavnă – stihirile Învierii, glasul al 3-lea. „Slavă… Şi acum…” –  a sărbătorii, glasul al 4-lea: „Mai înainte de Crucea Ta, Doamne, suind pe ucenici…” (vezi „Şi acum…” din 10 august).

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 3-lea (o dată). „Slavă…” – troparul mucenicului, glasul al 4-lea: „Mucenicul Tău, Doamne…” (de obşte). „Şi acum…” – troparul sărbătorii, glasul al 7-lea.

Otpustul praznical deplin de duminică: Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Mucenic şi Arhidiacon Lavrentie, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”[73].

Însemnare. Dacă se slujeşte Priveghere de toată noaptea, atunci la Litie – stihirile sărbătorii, glasul al 2-lea (de la Stihoavna Vecerniei din 10 august). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, acelaşi glas: „Stăpînitorule al tuturor…” (de la Stihoavna Utreniei din 10 august). La binecuvîntarea prinoaselor se cîntă „Născătoare de Dumnezeu Fecioară…” (de 2 ori) şi troparul sărbătorii, glasul al 7-lea (o dată).

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul Învierii, glasul al 3-lea (de 2 ori). „Slavă…” – troparul mucenicului, glasul al 4-lea. „Şi acum…” – troparul sărbătorii, glasul al 7-lea.

Catisma a 2-a şi a 3-a. Ecteniile mici. Sedelnele Învierii, glasul al 3- lea[74].

Catisma a 17-a (Psalmul 118).

Însemnare. În practică însă, contrar Tipicului, în locul Catismei a 17-a (Psalmul 118), pe tot parcursul anului se cîntă Polieleul (Psalmii 134 şi 135, reduşi şi aceştia la 4 stihuri). Totuşi, trebuie de ştiut faptul că Tipicul reglementează strict cînd se cîntă Polieleul în duminici pe parcursul anului: la marile sărbători, la sfinţii cu Polieleu şi Priveghere, în perioada 5 octombrie – 1 ianuarie (după calendarul civil) şi 28 ianuarie (civil) – Duminica lăsatului sec de brînză (cu excepţia Duminicii Vameşului şi a Fariseului, a duminicii cînd cade înainteprăznuirea şi Odovania Întîmpinării Domnului [oricînd], precum şi a duminicii cînd după-prăznuirea acestei sărbători se întîmplă a fi pînă în Duminica Vameşului şi Fariseului). În restul perioadelor însă, trebuie să cîntăm (dacă nu integral, cel puţin a unor stihuri alese) Psalmul 118 sau măcar să-l citim.

„Binecuvîntările Învierii”. Ectenia mică. Ipacoi-ul, Antifoanele şi Prochimenul glasului al 3-lea. Evanghelia Învierii – 1-a. „Învierea lui Hristos văzînd”. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Apostolilor Tăi…”. „Şi acum…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. Stihira Învierii, glasul al 6-lea: „Înviind Iisus din mormînt…”.

Canoanele – Învierii cu irmosul pe 4, Născătoarei (din Octoih) pe 2, sărbătorii (al doilea canon) pe 4 şi mucenicului pe 4.

Catavasiile Schimbării la Faţă „Cetele israeliteneşti…”.

După cîntarea a 3-a – condacul şi icosul sărbătorii, glasul al 7-lea (vezi după cîntarea a 6-a din 6 august); condacul şi icosul mucenicului, glasul al 2-lea. Sedealna mucenicului: „Bogăţia cea cerească…”. „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii: „Fulgerul cel ascuns sub trup…” (vezi după cîntarea a 3-a din 10 august).

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul Învierii, glasul al 3-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – „Sfînt este Domnul Dumnezeul nostru”. Luminînda Învierii – 1-a. „Slavă…” – Luminînda mucenicului: „Cu puterile cele îngereşti…”. „Şi acum…” – Luminînda sărbătorii: „Cuvinte, Cel ce eşti lumină neschimbată…”.

„Toată suflarea” (glasul al 3-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude – stihirile pe 8: ale Învierii – 4 şi ale sărbătorii – 4 (de la Stihoavna Utreniei din 10 august, cu stihira la „Slavă… Şi acum…” şi ultimele 2 stihuri din Mineu) – 4. „Slavă…” – stihira Evangheliei 1-a. „Şi acum…” – bogorodicina „Preabinecuvîntată eşti Născătoare…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 4-lea: „Astăzi mînturirea a toată lumea s-a făcut..”. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul praznical deplin al duminicii (ca la Vecernie).

La Ceasul 1 şi 6 – troparul Învierii; „Slavă…” – troparul sărbătorii. Condacul sărbătorii.

La Ceasul 3 şi 9 – troparul Învierii; „Slavă…” – troparul mucenicului. Condacul Învierii.

La Liturghie, la Vhod: „Veniţi să ne închinăm… Cel ce ai înviat din morţi…”.

După Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului – troparul Învierii, troparul sărbătorii, troparul mucenicului; condacul Învierii. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul sărbătorii.
  2. în bisericile cu hramul Maicii Domnului şi al unui sfînt – troparul Învierii, troparul hramului, troparul mucenicului; condacul Învierii, condacul hramului. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul sărbătorii.

Prochimenul şi stihurile de la „Aliluia” – Învierii (glasul al 3-lea) şi sărbătorii.

Apostolul şi Evanghelia – Duminicii a 12-a după Cincizecime.

În loc de „Cuvine-se cu adevărat” – stihul „Măreşte, suflete al meu, pe Domnul, Cel ce S-a schimbat la faţă în Muntele Taborului” şi irmosul cîntării a 9-a: „Naşterea nestricată s-a arătat…”.

Chinonicul – Învierii („Lăudaţi pe Domnul din ceruri…”) şi sărbătorii („Întru lumina slavei feţei Tale, Doamne, vom umbla şi întru numeleTău ne vom bucura în veci”).

Otpustul praznical al duminicii: Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Mucenic şi Arhidiacon Lavrentie, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [75].

28/15 august. Vineri. Adormirea Preasfintei Slăvitei Stăpînei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioarei Maria.

Slujba cu Priveghere a Adormirii Maicii Domnului se săvîrşeşte după Mineu.

La Ceasul 9 – troparul şi condacul înainteprăznuirii (14 august).

La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, prima „Slavă…” a Catismei 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul 1): stihirile sărbătorii – 8 (primele 2 stihiri –  de 3 ori, la rînd; iar cea de-a treia – de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, acelaşi glas: „Cu voia cea dumnezeiască…”[76].

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei (de joi seara), glasul al 6-lea: „Ajutorul meu de la Domnul…”. Paremiile sărbătorii – 3. Ectenia întreită: „Să zicem toţi, din tot sufletul…”, „Învredniceşte-ne, Doamne”, Ectenia cererilor.

La Litie – stihirile sărbătorii, glasul 1. „Slavă…” – a sărbătorii, glasul al 5-lea: „Veniţi iubitorilor de praznic…”. „Şi acum…” – a sărbătorii, acelaşi glas: „Cîntaţi, popoare…”.

La Stihoavnă – stihirile sărbătorii, glasul al 4-lea (cu stihurile din Mineu). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, acelaşi glas: „Cînd te-ai dus Născătoare de Dumnezeu…”.

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sărbătorii, glasul 1: „Întru naştere fecioria ai păzit…” (o dată).

Otpustul praznical scurt: „Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor” [77].

Însemnare. Dacă se face Priveghere de toată noaptea, atunci la Litie se pun stihirile sărbătorii, aşa cum s-a arătat mai sus, iar la binecuvîntarea pîinilor troparul sărbătorii se cîntă de 3 ori.

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul sărbătorii, glasul 1 (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – acelaşi tropar.

Însemnare. Tradiţia de a săvîrşi Prohodul Maicii Domnului în cadrul Privegherii din ajunul acestei sărbători[78] prin analogie cu Prohodul Mîntuitorului din Sîmbăta Mare apare destul de tîrziu (sec. 15-16), iar varianta mariologică a „Binecuvîntărilor” este şi mai recentă (sec. 19), avînd o provenienţă necunoscută. De aceea, nici un Tipic nu face vreo referinţă despre modul săvîrşirii acestui Prohod.

Mai mulţi liturgişti şi dogmatişti ortodocşi importanţi consideră că slujba Adormirii Maicii Domnului din Mineu are un conţinut imnografic mai mult decît suficient pentru preaslăvirea Născătoarei de Dumnzeu şi a slăvitei sale treceri la Domnul şi nu mai este necesar şi de Prohodul ei. Mai mult decît atît, o ediţie mai nouă a Tipicul Marii Biserici a Constantinopolului menţionează pentru ziua de 15 august: „Biserica cea Mare, osîndind orice inovaţie şi schimonosire, deschis respinge aceasta (cîntarea Prohodului Maicii Domnului, n. red.) şi strict o interzice, chiar dacă acest lucru s-ar face pentru cinstea Maicii Domnului”[79].

Acolo unde se va insista, totuşi, pentru cîntarea Prohodului Maicii Domnului, plus acele „Binecuvîntări” mariologice, se recomandă următoarea rînduială:

Înainte de Vecernie se pune pe Prestol Sfîntului Epitaf cu Adormirea Maicii Domnului şi se cădeşte împrejur (o dată).

În timpul cîntării troparului sărbătorii (de 3 ori) după „Dumnezeu este Domnul” se scoate Sfîntul Epitaf  în mijlocul bisericii prin Uşile Împărăteşti. Preotul, îmbrăcat în toate veşmintele, cădeşte împrejur Sfîntul Epitaf de 3 ori. Dacă reuşeşte poate cădi şi toată biserica.

Urmează cîntarea troparelor Prohodului în 3 stări, intercalate cu sihurile Psalmului 118.

După starea 1-a – Ectenia Mică cu vozglasul „Că s-a binecuvîntat numele Tău şi s-a preaslăvit împărăţia Ta…”. După starea a 2-a – Ectenia Mică cu vozglasul „Că s-a sfinţit şi s-a preaslăvit preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău…”. După fiecare ectenie se face cădirea mică (Sfîntul Epitaf, iconostasul, stranele şi poporul).

 Imediat după starea a 3-a – „Binecuvîntările” mariologice, care anulează Polieleul şi „Mărimu-te…”. După obicei, se cădeşte toată biserica. Apoi – Ectenia Mică cu vozglasul „Că pe tine te laudă toate Puterile cereşti şi Ţie slavă înălţăm…”. Urmează Antifonul 1 de la glasul al 4-lea: „Din tinereţile mele…”, Prochimenul şi Evanghelia Născătoarei de Dumnezeu şi cealaltă rînduială arătată mai jos.

La sfîrşitul stihirilor Laudelor (la „Şi acum…”), se deschid Uşile Împărăteşti, iar preotul iese din altar prin Uşile Împărăteşti în faţa Sfîntului Epitaf, unde zice: „Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina”. Se cîntă Doxologia Mare. Preotul cădeşte împrejur Sfîntul Epitaf de 3 ori. Cînd se începe a cînta „Sfinte Dumnezeule” funebru (ca la înmormîntare), preotul ridică Sfîntul Epitaf şi face procesiunea obişnuită de înconjurare a bisericii. În acest timp se bate pe rînd fiecare clopot (de la cel mai mare spre cel mai mic, nu invers). Cînd procesiunea intră în biserică, se trag puţin toate clopotele. După intrarea în biserică, Sfîntul Epitaf este pus în mijlocul bisericii, timp în care se cîntă troparul sărbătorii. Preotul poate cădi o dată împrejur Sfîntul Epitaf. (Sfîntul Epitaf nu se duce în faţa Uşilor Împărăteşti ca în Sîmbăta Mare şi nici nu se zice „Înţelepciune, drepţi”). Se face ungerea cu untdelemn a credincioşilor. Ecteniile obişnuite şi Otpustul praznical scurt (ca la Vecernie).

Catismele a 19-a şi a 20-a. Ecteniile mici. Sedelnele sărbătorii.

Polieleul (Psalmii 134, 135). „Mărimu-te…” cu stihurile din psalmi (vezi la sfîrşitul Psaltirii). Ectenia mică. Sedealna sărbătorii după Polieleu. „Slavă… Şi acum…” – tot aceasta. Antifonul 1 de la glasul al 4-lea, de duminică: „Din tinereţele mele…”. Prochimenul sărbătorii, glasul al 4-lea: „Pomeni-voi numele tău, întru tot neamul şi neamul”; stihul: „Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta”. Evanghelia Născătoarei. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. „Şi acum…” – acelaşi stih. Stihira sărbătorii, glasul al 6-lea: „Cînd mutarea preacuratului tău trup…”.

Canoanele sărbătorii: primul pe 8 (irmosul – de 2 ori); al doilea pe 8 (irmosul – de 2 ori)[80].

Catavasii – irmoasele ambelor canoane.

După cîntarea a 3-a – ipacoi-ul sărbătorii, glasul al 5-lea: „Fericimu-te pe tine…”.

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul sărbătorii, glasul al 2-lea.

La cîntarea a 9-a – în loc de „Ceea ce eşti mai cinstită…” se cîntă:

pripeala[81] „Neamurile toate te fericesc pe tine, singura de Dumnezeu Născătoare”[82] şi irmosul canonului 1: „Se biruiesc hotarele firii…”. Această pripeală se cîntă şi la celelalte tropare ale canonului.

Pripeala „Îngerii văzînd Adormirea Fecioarei…”[83] şi irmosul canonului al 2-lea: „Tot neamul omenesc…”. Această pripeală se cîntă şi la celelalte tropare ale canonului.

Catavasie – pripeala „Neamurile toate te fericesc pe tine…” şi irmosul „Se biruiesc hotarele firii…”, apoi pripeala „Îngerii văzînd Adormirea Fecioarei…” şi irmosul „Tot neamul omenesc…”.

După cîntarea a 9-a – Luminînda sărbătorii (de 2 ori). „Slavă… Şi acum…” – tot aceasta.

„Toată  suflarea…” (glasul al 4-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude: stihirile sărbătorii, glasul al 4-lea – 4 (prima stihiră – de 2 ori, la rînd). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, glasul al 6-lea: „La Adormirea ta…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul sărbătorii, glasul 1 (o dată). Ectenia întreită şi a cererilor. Otpustul praznical scurt – ca la Vecernie.

La Ceasuri – troparul şi condacul sărbătorii[84].

La Liturghie se cîntă Antifoanele Obedniţei.

La Vhod: „Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, mîntuieşte-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eşti minunat întru sfinţi, pe cei ce-Ţi cîntăm: Aliluia”[85].

După Vhod – troparul sărbătorii. „Slavă… Şi acum…” – condacul sărbătorii.

Prochimenul, Apostolul, stihurile de la „Aliluia” şi Evanghelia – sărbătorii.

În loc de „Cuvine-se cu adevărat” – pripeala „Neamurile toate te fericesc pe tine, singura de Dumnezeu Născătoare”[86] şi irmosul „Se biruiesc hotarele firii…”.

Chinonicul sărbătorii„Paharul mîntuirii voi lua …”.

Otpustul praznical scurt – ca la Vecernie (nu se pomeneşte nici autorul Liturghiei) [87].

Însemnare. La trapeză se dezleagă numai la peşte, indiferent în ce zi ar cădea sărbătoare.

29 august – 4 septembrie (16 – 22 august): perioada de după-prăznuire a Adormirii Maicii Domnului.

5 septembrie (23 august): Odovania Adormirii Maicii Domnului.

30/17 august. Duminica a 13-a după Cincizecime. Glasul al 4-lea. După-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului. Sfîntul Mucenic Miron.

Slujba mucenicului şi a după-prăznuirii Adormirii Maicii Domnului din Mineu se uneşte cu cea a Învierii din Octoih.

La Ceasul 9 – troparul şi condacul sfintei icoane nefăcute de mînă a Domnului (16 august).

La Vecernia Mare – „Fericit bărbatul”, toată Catisma 1-a.

La „Doamne strigat-am” (glasul al 4-lea) – stihirile pe 10: ale Învierii – 4; ale sărbătorii – 3 (vezi Vecernia mmică din 15 august) şi ale mucenicului – 3. „Slavă…” – a sărbătorii, glasul al 2-lea: „Ceea ce este mai înaltă decît cerurile…” (vezi „Şi acum…” din 17 august) . „Şi acum…” – dogmatica, glasul al 4-lea: „Proorocul David…”.

Vhod. „Lumină lină”. Prochimenul zilei, glasul al 6-lea: „Domnul S-a împărăţit…”. Ectenia întreită: „Să zicem toţi, din tot sufletul…”, „Învredniceşte-ne, Doamne”, Ectenia cererilor.

La Stihoavnă – stihirile Învierii, glasul al 4-lea. „Slavă… Şi acum…” –  a sărbătorii, glasul al 2-lea: „Mireasă cea cu totul fără prihană…” (vezi „Şi acum…” din 17 august).

După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 4-lea (o dată). „Slavă…” – troparul mucenicului, acelaşi glas: „Mucenicul Tău, Doamne…” (de obşte). „Şi acum…” – troparul sărbătorii, glasul 1.

Otpustul praznical deplin de duminică: Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Mucenic Miron, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

Însemnare. Dacă se slujeşte Priveghere de toată noaptea, atunci la Litie – stihirile sărbătorii, glasul al 2-lea (de la Stihoavna Vecerniei din 17 august). „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii, glasul al 8-lea: „Iisus, Fiul tău, Născătoare de Dumnezeu…” (de la Stihoavna Utreniei din 17 august). La binecuvîntarea prinoaselor se cîntă „Născătoare de Dumnezeu Fecioară…” (de 2 ori) şi troparul sărbătorii, glasul 1 (o dată).

La Utrenie, la „Dumnezeu este Domnul” – troparul Învierii, glasul al 4-lea (de 2 ori). „Slavă…” – troparul mucenicului, acelaşi glas. „Şi acum…” – troparul sărbătorii, glasul 1.

Catisma a 2-a şi a 3-a. Ecteniile mici. Sedelnele Învierii, glasul al 4- lea[88].

Catisma a 17-a (Psalmul 118).

Însemnare. În practică însă, contrar Tipicului, în locul Catismei a 17-a (Psalmul 118), pe tot parcursul anului se cîntă Polieleul (Psalmii 134 şi 135, reduşi şi aceştia la 4 stihuri). Totuşi, trebuie de ştiut faptul că Tipicul reglementează strict cînd se cîntă Polieleul în duminici pe parcursul anului: la marile sărbători, la sfinţii cu Polieleu şi Priveghere, în perioada 5 octombrie – 1 ianuarie (după calendarul civil) şi 28 ianuarie (civil) – Duminica lăsatului sec de brînză (cu excepţia Duminicii Vameşului şi a Fariseului, a duminicii cînd cade înainteprăznuirea şi Odovania Întîmpinării Domnului [oricînd], precum şi a duminicii cînd după-prăznuirea acestei sărbători se întîmplă a fi pînă în Duminica Vameşului şi Fariseului). În restul perioadelor însă, trebuie să cîntăm (dacă nu integral, cel puţin a unor stihuri alese) Psalmul 118 sau măcar să-l citim.

„Binecuvîntările Învierii”. Ectenia mică. Ipacoi-ul, Antifoanele şi Prochimenul glasului al 4-lea. Evanghelia Învierii – a 2-a. „Învierea lui Hristos văzînd”. Psalmul 50. „Slavă…” – „Pentru rugăciunile Apostolilor Tăi…”. „Şi acum…” – „Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu…”. Stihira Învierii, glasul al 6-lea: „Înviind Iisus din mormînt…”.

Canoanele – Învierii cu irmosul pe 4, Născătoarei (din Octoih) pe 2, sărbătorii (al doilea canon) pe 4 şi mucenicului pe 4.

Catavasiile Adormirii Maicii Domnului  „Cea împodobită cu dumnezeiasca slavă…”.

După cîntarea a 3-a – condacul şi icosul sărbătorii, glasul al 2-lea (vezi după cîntarea a 6-a din 15 august); condacul şi icosul mucenicului, glasul al 2-lea. Sedealna mucenicului: „Adunîndu-ne toţi credincioşii…”. „Slavă… Şi acum…” – a sărbătorii: „Cinstită mutarea ta…” (vezi după cîntarea a 3-a din 17 august).

După cîntarea a 6-a – condacul şi icosul Învierii, glasul al 4-lea.

La cîntarea a 9-a„Ceea ce eşti mai cinstită…”.

După cîntarea a 9-a – „Sfînt este Domnul Dumnezeul nostru”. Luminînda Învierii – a 2-a. „Slavă…” – Luminînda mucenicului: „Ca pe un trandafir…”. „Şi acum…” – Luminînda sărbătorii: „Cu tunet în nori…”.

„Toată suflarea” (glasul al 4-lea) şi Psalmii Laudelor (148, 149, 150).

La Laude – stihirile pe 8: ale Învierii – 4 şi ale sărbătorii (de la Stihoavna Utreniei din 17 august, cu stihira la „Slavă… Şi acum…” şi ultimele 2 stihuri din Mineu) – 4. „Slavă…” – stihira Evangheliei a 2-a. „Şi acum…” – bogorodicina „Preabinecuvîntată eşti Născătoare…”.

Doxologia Mare se cîntă. După „Sfinte Dumnezeule” – troparul Învierii, glasul al 8-lea: „Înviat-ai din mormînt..” [89]. Ectenia întreită şi a cererilor, apoi Otpustul praznical deplin al duminicii (ca la Vecernie).

La Ceasul 1 şi 6 – troparul Învierii; „Slavă…” – troparul sărbătorii. Condacul sărbătorii.

La Ceasul 3 şi 9 – troparul Învierii; „Slavă…” – troparul mucenicului. Condacul Învierii.

La Liturghie, la Vhod: „Veniţi să ne închinăm… Cel ce ai înviat din morţi…”.

După Vhod:

  1. în bisericile cu hramul Mîntuitorului şi al Maicii Domnului – troparul Învierii, troparul sărbătorii, troparul mucenicului; condacul Învierii. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul sărbătorii.
  2. în bisericile cu hramul unui sfînt – troparul Învierii, troparul hramului, troparul mucenicului; condacul Învierii, condacul hramului. „Slavă…” – condacul mucenicului. „Şi acum…” – condacul sărbătorii.

Prochimenul şi stihurile de la „Aliluia” – Învierii (glasul al 4-lea) şi sărbătorii.

Apostolul şi Evanghelia – Duminicii a 13-a după Cincizecime.

În loc de „Cuvine-se cu adevărat” – stihul „Îngerii văzînd Adormirea Fecioarei s-au spăimîntat…” şi irmosul cîntării a 9-a: „Se biruiesc hotarele firii…”.

Chinonicul – Învierii („Lăudaţi pe Domnul din ceruri…”) şi sărbătorii („Paharul mîntuirii voi lua şi numele Domnului voi chema”).

Otpustul praznical al duminii: Cel ce a înviat din morţi, Hristos, adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale; ale celui între sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului; ale Sfîntului [al cărui hram îl poartă biserica]; ale Sfîntului Mucenic Miron, a cărui pomenire o săvîrşim şi pentru ale tuturor sfinţilor; să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor”.

[1] Textul în limba română cu litere chirilice, care reprezintă ediţia din 1910, este tipărit în lucrarea „Acatiste şi slujbe”, Chişinău, Casa editorial-poligrafică „Bons Offices”, 2007, pp. 195-227, 261-271.

[2] Sîmbătă se face odovania glasului al 7-lea, de aceea se cîntă dogmatica acestui glas, indiferent de glasul stihirei de la „Slavă….”. Vezi: TIPICON, cap. 14: Pentru slujba sîmbetei, pentru Vecernie, pentru Yutrenie, pentru Liturghie, cînd cîntăm „Dumnezeu este Domnul”, Chişinău, 2007, p. 33.

[3] La Vecernia din zi de rînd această ectenie începe cu cererea „Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta…” şi se spune la sfîrşitul Vecerniei, după cîntarea troparelor.

[4] Chiar dacă se face slujbă cu Polieleu, la discreţia celui mai mare se poate de cîntat şi Litia, dar fără binecuvîntarea pîinii şi a vinului, căci Tipicul prevede acest lucru la anumiţi sfinţi.

[5] Sîmbătă se face odovania glasului al 7-lea, de aceea se cîntă această bogorodicină, indiferent de glasul troparului.

[6] Este mult mai corect şi potrivit de a cere ca Dumnezeu să întărească şi să păzească „Sfînta Biserică” (ca comunitate de credincioşi) şi nu „sfînt locaşul”, care desemnează doar clădirea (zidurile) bisericii (vezi şi Ceaslovul, ediţia a doua, Bucureşti, 1993, p. 73).

[7] Aşa se face tot timpul încheierea Vecerniei Mari separate de Utrenie, dar şi a Utreniei la care se căntă Doxologia Mare.

[8] Vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 650, 656-657.

[9] Там же, с. 651-652.

[10] Aceste slujbe sunt obligatorii pentru mănăstiri.

[11] Conform Tipicului, în acest moment se începe a citi cuvîntul de învăţătură din Noul Testament (Faptele Apostolilor şi Epistole) şi se împarte fraţilor („flămînzi”) pînea şi vinul care au fost binecuvîntate. Iată de ce se cîntă Psalmul 33 pînă la stihul 10.

[12] După sfîrşitul stihurilor din psalmi  se cîntă „Slavă… Şi acum…”; „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule” (de 3 ori) şi „Mărimu-te…” final.

[13] Acesta este specificul slujbei de sîmbătă, cînd are loc Odovania glasului de rînd, care s-a cîntat toată săptămîna. Vezi: TIPICON, cap. 14: Pentru Canoanele a toată săptămîna, Chişinău, 2007, p. 33.

[14] La Vecernia din zi de rînd această ectenie începe cu cererea „Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta…” şi se spune la sfîrşitul Vecerniei, după cîntarea troparelor.

[15] Conform Tipicului, stihirile Litiei, Stihoavnei, Laudelor trebuie cîntate. De aceea ar fi bine ca cel puţin prima şi ultima stihiră din fiecare grup să fie cîntate.

[16] Este mult mai corect şi potrivit de a cere ca Dumnezeu să întărească şi să păzească „Sfînta Biserică” (ca comunitate de credincioşi) şi nu „sfînt locaşul”, care desemnează doar clădirea (zidurile) bisericii (vezi şi Ceaslovul, ediţia a doua, Bucureşti, 1993, p. 73).

[17] Aşa se face tot timpul încheierea Vecerniei Mari separate de Utrenie, dar şi a Utreniei la care se căntă Doxologia Mare.

[18] Aceasta este schema Otpustului praznical deplin pentru slujba Vecerniei şi Utreniei, care se zice în perioada înainteprăznuirii şi după-prăznuirii sărbătorilor împărăteşti, la sărbătorile Mîntuitorului şi Maicii Domnului, care au slujbă cu Doxologie şi se anulează Octoihul, la sfinţii care au slujbă cu Polieleu şi în Sîmbăta lui Lazăr (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 650-651, 656-657).

[19] Aceasta este schema Otpustului praznical scurt de duminică, atunci cînd se prăznuieşte vreun sfînt cu Priveghere, atît pentru Vecernie şi Utrenie, cît şi pentru Liturghie. În general, Otpustului praznical scurt se mai zice şi la sărbătorile împărăteşti, la sărbătorile Tăierea împrejur a Domnului şi Acoperămîntul Maicii Domnului, la sfinţii care au slujbă cu Priveghere (inclusiv şi sfîntul hramului), în Duminica Tomei, Săptămîna Patimilor şi Săptămîna Luminată (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 651-652).

[20] Aceste slujbe sunt obligatorii pentru mănăstiri.

[21] Tocmai din acest considerent Tipicul prevede pentru anotimpurile de toamnă şi iarnă, cînd nopţile sunt mai lungi, să se citească cîte 3 Catisme la Utrenie.

[22] Conform Tipicului, în acest moment se începe a citi cuvîntul de învăţătură din Noul Testament (Faptele Apostolilor şi Epistole) şi se împarte fraţilor („flămînzi”) pînea şi vinul care au fost binecuvîntate. Iată de ce se cîntă Psalmul 33 pînă la stihul 10.

[23] După prima Catismă, la „Slavă… Şi acum…” se pune bogorodicina Învierii, glasul al 8-lea: „Cel ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară…”, deoarece nu s-a cîntat la „Dumnezeu este Domnul”.

[24] Duminica, nu se mai cîntă la sfîrşit „Slavă… Şi acum…”; „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule” (de 3 ori) şi „Mărimu-te…” final, ci imediat după ultimul stih şi „Mărimu-te…” se încep „Binecuvîntările Învierii”. În practică „Mărimu-te…” se cîntă o dată sau de 2 ori şi imediat – „Binecuvîntările Învierii”.

[25] În practica Bisericii Ortodoxe Române, valabilă şi în Republica Moldova, troparul glasul al 4-lea: „Astăzi mîntuirea a toată lumea…” se cîntă în duminicile în care este de rînd unul din glasurile 1, al 2-lea, al 3-lea şi al 4-lea; iar celălalt tropar, glasul al 8-lea: „Înviat-ai din mormînt…”, se cîntă cînd este de rînd unul din glasurile al 5-lea, al 6-lea, al 7-lea, al 8-lea. Biserica Ortodoxă Rusă are o altă practică: troparele se cîntă alternativ. Primul tropar, glasul al 4-lea, se cîntă cînd este de rînd unul din glasurile impare (1, al 3-lea, al 5-lea şi al 7-lea), iar troparul, glasul al 8-lea – cînd este de rînd unul din glasurile pare (al 2-lea, al 4-lea, al 6-lea şi al 8-lea). Practica rusească de cîntare alternativă urmează tradiţia constantinopolitană, de unde şi provin aceste tropare, de aceea şi noi o vom arăta în indicaţiile tipiconale.

[26] Aceasta este schema Otpustului praznical deplin pentru Liturghie, care se zice în perioada înainteprăznuirii şi după-prăznuirii sărbătorilor împărăteşti, la sărbătorile Mîntuitorului şi Maicii Domnului, care au slujbă cu Doxologie şi se anulează Octoihul, la sfinţii care au slujbă cu Polieleu şi în Sîmbăta lui Lazăr (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 650-651, 656-657).

[27] Vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004,с. 651-652.

[28] În Biserica Rusă slujba Sfîntului Foca din 23 iulie, cînd se serbează şi Icoana Maicii Domnului de la Pociaev, a fost mutată pentru ziua de 22 iulie.

[29] Stihirile care nu ajung se iau (se repetă) din altă parte a slujbei. Bogordicinele se pot lua şi din slujba Sfîntului Pantelimon din 27 iulie.

[30] Aşa se face tot timpul încheierea Vecerniei Mari separate de Utrenie, dar şi a Utreniei la care se căntă Doxologia Mare.

[31] Aceasta este schema Otpustului mare din zi de rînd, pentru slujba Vecerniei şi Utreniei, cînd cade vreun sfînt cu slujbă simplă (inclusiv cu Doxologie) şi combinată cu cea din Octoih (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 646-649).

[32] Acestea se zic atît după prima Catismă, cît şi după a doua.

[33] Se poate de citit şi bogorodicina „Ceea ce eşti dulceaţa îngerilor…” din Ceaslov (vezi: „Luminîndele zilelor de peste toată săptămîna”) sau cea din 27 iulie („Cu cîntări fără de încetare…”).

[34] Prochimenul sfintei, glasul al 4-lea: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui Israel” şi stihul „În biserici binecuvîntaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel”; stihul de la „Aliluia”: „Aşteptînd am aşteptat pe Domnul şi m-a auzit pe mine”. Vezi: TIPICON, cap. 50: Luna iulie, ziua 22, Chişinău, 2007, p. 426 şi Апостол, Москва, 1994, с. 457, 504.

[35] Aceasta este schema Otpustului mare din zi de rînd, pentru Liturghie, cînd cade vreun sfînt cu slujbă simplă (inclusiv cu Doxologie) şi combinată cu cea din Octoih (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 646-649).

[36] Se poate de citit şi bogorodicina „Ceea ce eşti dulceaţa îngerilor…” din Ceaslov (vezi: „Luminîndele zilelor de peste toată săptămîna”).

[37] Prochimenul sfintei, glasul al 4-lea: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui Israel” şi stihul „În biserici binecuvîntaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel”; stihul de la „Aliluia”: „Aşteptînd am aşteptat pe Domnul şi m-a auzit pe mine”. Vezi: TIPICON, cap. 50: Luna iulie, ziua 22, Chişinău, 2007, p. 426 şi Апостол, Москва, 1994, с. 457, 504.

[38] Paremiile se pot lua de la slujba Cuvioasei Parascheva din 14 octombrie.

[39] Otpustul se zice cu Uşile Împărăteşti deschise.

[40] Vezi la „Doamne strigat-am”.

[41] Ibidem.

[42] După sfîrşitul stihurilor din psalmi  se cîntă „Slavă… Şi acum…”; „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule” (de 3 ori) şi „Mărimu-te…” final.

[43] Se citeşte Evanghelia de la Liturghie sau Evanghelia din ziua de luni a săptămînii a 3-a după Cincizecime (cea de la slujba Sfintei întocmai cu Apostolii Nina din 27/14 ianuarie, vezi: Пвославный церковный календарь на 2013 год, Москва, 2012, с. 31).

[44] Vezi Paraclisul Maicii Domnului.

[45] Se poate de citit şi bogorodicina „Ceea ce eşti dulceaţa îngerilor…” din Ceaslov (vezi: „Luminîndele zilelor de peste toată săptămîna”) sau cea din 27 iulie („Cu cîntări fără de încetare…”).

[46] Prochimenul sfintei, glasul al 4-lea: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui Israel” şi stihul „În biserici binecuvîntaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel”; stihul de la „Aliluia”: „Aşteptînd am aşteptat pe Domnul şi m-a auzit pe mine”. Vezi: TIPICON, cap. 50: Luna iulie, ziua 22, Chişinău, 2007, p. 426 şi Апостол, Москва, 1994, с. 457, 504.

[47] Chiar dacă se face slujbă cu Polieleu, se poate de cîntat şi Litia, dar fără binecuvîntarea pîinii şi a vinului, căci Tipicul prevede acest lucru la anumiţi sfinţi.

[48] Conform Tipicului, stihirile Stihoavnei, Litiei, Laudelor trebuie cîntate. De aceea ar fi bine ca cel puţin prima şi ultima stihiră din fiecare grup să fie cîntate.

[49] Vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 650, 656-657.

[50] Там же, с. 651-652.

[51] După prima Catismă, la „Slavă… Şi acum…” se pune bogorodicina Învierii, glasul 1: „Gavriil zicînd ţie…”, deoarece nu s-a cîntat la „Dumnezeu este Domnul”.

[52] Duminica, nu se mai cîntă la sfîrşit „Slavă… Şi acum…”; „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule” (de 3 ori) şi „Mărimu-te…” final, ci imediat după ultimul stih şi „Mărimu-te…” se încep „Binecuvîntările Învierii”. În practică „Mărimu-te…” se cîntă o dată sau de 2 ori şi imediat – „Binecuvîntările Învierii”.

[53] Vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 650, 656-657.

[54] Там же, с. 651-652.

[55] În practică troparul acesta este cîntat antifonic (alternativ) de preot şi strană.

[56] Tipicul cel Mare pentru ziua de 1 august nu indică troparul şi condacul hramului Maicii Domnului sau sfîntului. În baza indicaţiilor tipiconale generale se poate de cîntat troparul şi condacul hramului Maicii Domnului sau sfîntului (vezi rubrica „Troparele şi condacele otpusturilor, cum trebuie să se zică în zilele săptămînii… la Sfînta Liturghie, după Vohod”).

[57] Prochimenul, glasul al 4-lea: „Sfinţilor care sunt pămîntul Lui, minunate a făcut Domnul toate voile Sale întru dînşii”. Stihul de la „Aliluia”: „Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit pe ei” (vezi: TIPICON, cap. 50: Luna august, ziua 1, Chişinău, 2007, p. 437 şi Апостол, Москва, 1994, с. 505).

[58] Conform Tipicului pentru 1 august, Apostolul şi Evanghelia zilei se transferă pentru ziua de joi 13 august/31 iulie. Cu toate acestea, dat fiind faptul că în majoritatea bisericilor nu se slujeşte în fiecare zi, la discreţia paorhului, s-ar putea sau chiar ar fi de dorit ca aceste lecturi să fie citite chiar în ziua de sărbătoare.

[59] Apostolul mucenicilor vezi în Duminica Tuturor Sfinţilor.

[60] Conform Tipicului pentru 1 august, aceasta se face după scoaterea Sfintei Cruci, înainte de închinare sau după Ceasul 1.

[61] Aceasta este schema Otpustului mare din zi de rînd, inclusiv şi duminica, pentru slujba Vecerniei şi Utreniei, cînd cade vreun sfînt cu slujbă simplă (inclusiv cu Doxologie) şi combinată cu cea din Octoih (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 646-649).

[62] După prima Catismă, la „Slavă… Şi acum…” se pune bogorodicina Învierii, glasul al 2-lea: „Toate tainele…”, deoarece nu s-a cîntat la „Dumnezeu este Domnul”.

[63] Vezi nota 25.

[64] Aceasta este schema Otpustului mare din zi de rînd, inclusiv şi duminica, pentru Liturghie, cînd cade vreun sfînt cu slujbă simplă (inclusiv cu Doxologie) şi combinată cu cea din Octoih (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 646-649).

[65] Aceasta este schema Otpustului praznical scurt la sărbătorile împărăteşti, atît pentru Vecernie şi Utrenie, cît şi pentru Liturghie. În general, Otpustului praznical scurt se mai zice şi la sărbătorile Tăierea împrejur a Domnului şi Acoperămîntul Maicii Domnului, la sfinţii care au slujbă cu Priveghere (inclusiv şi sfîntul hramului), în Duminica Tomei, Săptămîna Patimilor şi Săptămîna Luminată (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 651-652).

[66] După sfîrşitul stihurilor din psalmi  se cîntă „Slavă… Şi acum…”; „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule” (de 3 ori) şi „Mărimu-te…” final.

[67] La sărbătorile împărăteşti se cîntă ambele irmoase, fiecare la locul său. Irmosul intră în numărul de tropare ale canoanelor, iar catavasia – nu.

[68] Dacă este greu de interpretat canoanele pe 14, atunci se citesc toate troparele cîte sunt sau cel puţin fiecare canon se pune pe 4, incluzînd şi irmoasele.

[69] După tradiţie, prima pripeală o cîntă preotul sau diaconul în faţa icoanei Maicii Domnului de pe iconostas.

[70] În Mineul slavonesc stihirile la Laude sunt pe 4.

[71] Condacul sărbătorii se cîntă şi după Ceasul 1, în loc de „Apărătoare Doamnă”.

[72] Vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 651-652.

[73] Aceasta este schema Otpustului praznical deplin pentru slujba Vecerniei şi Utreniei, care se zice în perioada înainteprăznuirii şi după-prăznuirii sărbătorilor împărăteşti, la sărbătorile Mîntuitorului şi Maicii Domnului, care au slujbă cu Doxologie şi se anulează Octoihul, la sfinţii care au slujbă cu Polieleu şi în Sîmbăta lui Lazăr (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 650-651, 656-657).

[74] După prima Catismă, la „Slavă… Şi acum…” se pune bogorodicina Învierii, glasul al 3-lea: „Pe tine, ceea ce ai mijlocit…”, deoarece nu s-a cîntat la „Dumnezeu este Domnul”.

[75] Aceasta este schema Otpustului praznical deplin pentru Liturghie, care se zice în perioada înainteprăznuirii şi după-prăznuirii sărbătorilor împărăteşti, la sărbătorile Mîntuitorului şi Maicii Domnului, care au slujbă cu Doxologie şi se anulează Octoihul, la sfinţii care au slujbă cu Polieleu şi în Sîmbăta lui Lazăr (vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 650-651, 656-657).

[76] În Mineul românesc această stihiră este divizată în mai multe părţi, fiecare cîntîndu-se pe glasuri diferite. În practică stihira dată se cîntă în întregime pe glasul 1.

[77] Vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 651-652.

[78] În Biserica Rusă Prohodul Maicii Domnului se face a 3-a zi de la Adormire, adică pe 30/17 august, ceea ce nu este corect, întrucît slujba Adormirii Maicii Domnului concentrează în sine mai multe evenimente: moartea Fecioarei, îngroparea, învierea, înălţarea la cer şi descoperirea mormîntului gol de către Apostolul Toma. Plus la aceasta paralela dintre Prohodul Mîntuitorului şi al Maicii Domnului poate fi periculoasă. Despre implicaţiile dogmatice ale acestui fapt, dar şi alte detalii, vezi: Ieromonah Petru Pruteanu, Adormirea Maicii Domnului. Istoria sărbătorii şi a postului. Despre Prohodul Maicii Domnului // www.teologie.net/2013/08/15/adormirea-maicii-domnului-slujba-post-prohod/.

[79] Vezi însemnarea pentru ziua de 17 august în Богослужебные указания на 2008 год для священно-церковнослужителей, Мoscova, 2007, p. 529.

[80] Dacă este greu de interpretat canoanele pe 16, atunci fiecare canon se pune pe 4, incluzînd şi irmoasele sau se citesc toate troparele cîte sunt.

[81] După tradiţie, prima pripeală o cîntă preotul sau diaconul în faţa icoanei Maicii Domnului de pe iconostas.

[82] În locul acestei pripeli, cam generală, se poate de cîntat a doua pripeală: „Îngerii văzînd Adormirea Fecioarei…”, care la rîndu-i este înlocuită de o altă pripeală: „Măreşte, suflete al meu, mutarea cea cu cinste de la pămînt la cer a Maicii lui Dumnezeu”. Varianta dată este indicată în Mineul slavonesc (vezi: Минея-Август, Москва, 1996, с. 298-299) şi în TIPICON, cap. 58: Pripelele la praznicele domneşti şi stăpîneşti şi ale Născătoarei de Dumnezeu, care se cîntă la cîntarea a noua, Chişinău, 2007, p. 684.

[83] Se poate de cîntat pripeala „Măreşte, suflete al meu, mutarea cea cu cinste de la pămînt la cer a Maicii lui Dumnezeu”.

[84] Condacul sărbătorii se cîntă şi după Ceasul 1, în loc de „Apărătoare Doamnă”.

[85] În practică, la sărbătorile închinate Maicii Domnului, precum şi în perioada lor de înainte-prăznuire şi după-prăznuire, la Odovania lor, se cîntă la Vhodul mic: „Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, mîntuieşte-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, pe cei ce-Ţi cîntăm: Aliluia”, deşi Tipicul nu prevede acest lucru. Înlocuirea expresiei „Cel ce eşti minunat întru sfinţi” cu „pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu” este o inovaţie liturgică cam nereuşită. Ea nu este cunoscută nici de Tipic, nici de istoria liturgică. Probabil, părinţii care au alcătuit Tipicul au văzut în Maica Domnului cea care prezidează cetele sfinţilor. De aceea ar fi bine ca la sărbătorile închinate Născătoarei de Dumnezeu să se cînte: „Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, mîntuieşte-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu Cel ce eşti minunat întru sfinţi”, fără a minimaliza prin aceasta preacinstirea Maicii Domnului.

[86] Poate fi cîntată şi pripeala „Îngerii văzînd Adormirea Fecioarei…”.

[87] Vezi: Сергей Ванюков, Богослужебные отпусты // Богослужебные указания на 2005 год для священно-церковнослужителей, Москва, 2004, с. 651-652.

[88] După prima Catismă, la „Slavă… Şi acum…” se pune bogorodicina Învierii, glasul al 4-lea: „Taina cea din veac ascunsă…”, deoarece nu s-a cîntat la „Dumnezeu este Domnul”.

[89] Vezi nota 25.

întocmit de Diacon Alexandru Guțuleac

Contact Form Powered By : XYZScripts.com