Un ogor lucrat duminica

Un boier necredincios, de la țară, voind să abată pe țărani de la „superstiția” de a nu lucra în duminici și sărbători, alese un ogor mare, pe care îl lucra numai duminica. Îl ară duminica, îl seceră duminică, etc.

Avu o recoltă bună.

– Vedeți? – zise el batjocoritor către țîrani. Am lucrat numai în „sfânta duminică” și ce recoltă bună am avut!

-Dumnezeu să te ajute să o poți folosi! – grăi un țăran cuminte.

Dar, pe urmă, ce s-a întâmplat? Un lucru mic, din care a ieșit o pagubă mare. Pruncii boierului, jucându-se cu o mâță, îi legară de coadă niște fâșii de hârtie colorată și, ca ca să râdă și mai mult de spaima mâței, au dat foc hârtiei, îndreptând mâța spre hotar.

Dar mâța, în loc de hotar, sări repede să se asundă între girezile de grâu. Într-o clipă, recolta îngrămădită pentru treierat luă foc. Toate încercările de stingere au fost zădarnice. Scrum și fum se alese din toată recolta boierului.

Recolta strânsă duminica a fost bună…de foc! Un așa fel de spor au toți cei ce râvnesc să lucreze în Praznicile Domnului.

Din pr. Iosif Trifa, 600 istorioase religioase, Sibiu 2007, p.229