Header image

Zece curiozități despre biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni

21:41, luni, 18 ianuarie, 2016 | Cuvinte-cheie: , , ,

„O biserică înfoiată și înfumurată”

Nicolae Iorga (1871–1940)

 

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni reprezintă un monument de arhitectură de categorie națională înscris în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat cu nr. 122. Potrivit textului pisaniei de ctitorie, lăcașul a fost edificat în 1763. Unii autori însă o datează din sec. XVI, considerînd că în anii 1763–1767 a fost doar reconstruită și pictată. Istoricul român Nicolae Iorga a vizitat biserica la începutul sec. XX și menționa că i „s-a părut să fie o veche moscheie prefăcută”. Planul edificiului bisericesc, elementele de arhitectură, tehnica de construcție sunt de sorginte balcanică. În prezent biserica este închisă la restaurare.

  1. Este cel mai bine păstrat edificiu bisericesc medieval (în format original) din sudul Basarabiei.
  2. Construcția adîncită în pămînt este direcționată pe axa est–vest, fiind acoperită cu o boltă în leagăn divizată de un arc dublu plasat în interiorul naosului. Biserica are șapte ferestre dreptunghiulare și este compartimentată după modelul unui lăcaș sfînt: pronaos, naos și altar. Acoperișul din olane este în patru ape.
  3. După înlăturarea definitivă a administrației musulmane din sudul Basarabiei (1807), deasupra naosului a fost ridicat un turn din piatră, încununat de o cruce.
  4. Lungimea bisericii în exterior este de 19,75 m, iar lățimea – 8,60 m. În interior lungimea lăcașului constituie 18,0 m, iar lățimea – 6,9 m. Înălțimea interioară este de 5,55 m la trecerea dintre pronaos și naos.
  5. Se deosebește de alte construcții ecleziastice de epocă prin plasarea bazei sale mai jos de nivelul pămîntului (semiadîncită). Astfel de monumente de cult erau specifice pașalîcurilor turcești din Europa de Sud-Est.
  6. Pe fațada instalată (din exterior) deasupra ușii de intrare în biserică este cioplită în piatră o pisanie ctitorească în limba greacă, în care este menționat numele mitropolitului Daniil, Întîi Stătătorului de atunci al eparhiei Proilaviei (Brăilei), și al domnului Grigore Callimachi (1761–1764, 1767–1769).
  7. O altă inscripție plasată deasupra ușii din interior ne informează că „Această sfîntă și dumnezeiască biserică ce prăznuiește hramul Sfinții Adormiri Precistei, fiind mai înainte de lemn, veche și sfărmîndu-se de tot, încă fiind Mitropolit Sfinția Sa chir Daniil, n-au lăsat acest lucru dumnezeiesc ca să rămîe jos”.
  8. Ansamblul de picturi din interiorul lăcașului, lucrate în spiritul tradițiilor în frescă impresionează prin monumentalitate și gamă caldă de culori. Potrivit Nataliei Podlesnaia, doctor în studiul artelor, culturologie (2015), zugravii Radul, Stanciu şi Voicu au prezentat viţa-de-vie plină cu strugurii de trei culori diferite ca simbol al jertfei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Reprezentare ilustrează trei soiuri: struguri albi (de culoarea aurie), struguri roz şi struguri negri, caz unic în spațiul nostru în care sa fie prezentată viță-de-vie de trei culori! Păstrarea acestor picturi constituie o situație unică în spațiul de la est de Prut.
  9. Din 5 aprilie 1983 Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, cu statut de muzeu-monument, se află în gestiunea Muzeului Național de Artă.
  10. Un mitropolit afirma despre acest lăcaș: „Nu vom trăi noi cît va trăi biserica aceasta”.

Ion XENOFONTOV, doctor în istorie

Legende foto

  1. Poarta centrală și zidul de piatră ce înconjoară lăcașul, 3 ianuarie 2015. Foto: Ion Xenofontov
  2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, 3 ianuarie 2015. Foto: Ion Xenofontov
  3. Pisania lapidară de ctitorie în limba greacă din exteriorul edificiului bisericesc. Foto: Ion Xenofontov
  4. Radul, Stanciu şi Voicu, Scene din „Imnul Acatist” şi ornament vegetal, coloane angajate de susţine, arcada triplă cu arce în acoladă care despart pronaos de naosul, fresca din interiorul bisericii, 1763–1767. Foto: Natalia Podlesnaia
  5. Radul, Stanciu şi Voicu, scene narative, ornament geometrico-vegetal, peretele de vest (asfinţit) al pronaosului, fresca din interiorul bisericii, 1763–1767. Foto: Natalia Podlesnaia
  6. Planul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni. După arhitectul Eugen Bâzgu

Contact Form Powered By : XYZScripts.com