Dă-mi, Doamne, hotărâre!

Cum poate un om să devină hotărât, să ştie ce trebuie să facă?

Să-L întrebe pe Dumnezeu ce să facă şi să-I ceară și hotărâre. Nu există altă metodă. Altminteri, vom fi hotărâţi o lună şi, după o lună, putem cădea mai rău decât înainte. Asta e o lucrare a vrăjmaşului când pornim la o treabă fără Dumnezeu. Fără El nu putem face nimic. Nimic!

Şi să pornim de acolo de unde suntem, din neputinţa noastră, şi nu din înălţimile dorinţelor noastre. Un creştin adevărat îşi face semnul Sfintei Cruci toată ziua, în tot locul şi la toată treaba. De ce? Tocmai pentru a porni cu Dumnezeu şi cu puterea Lui de la neputinţa noastră.

Noi ne mirăm că nu putem ceva. Ăsta e un semn de necredinţă. Ar trebui să ne mirăm că ne trece prin cap să facem ceva fără ajutorul lui Dumnezeu! Aşadar, omule, să-ţi faci sfânta cruce şi să zici: „Dă-mi, Doamne, hotărâre!” Şi să nu ne mai gândim mult dacă suntem sau nu hotărâţi, ci să strigăm mereu la Domnul ca să fim cu El şi în El!

Extras din Monahia Siluana Vlad, Meșteșugul bucuriei, Ed. Doxologia, 2009, p. 139