Mitropolitul Banatului, cu oamenii străzii de ziua numelui: „E, poate, cea mai mare bucurie din viaţa mea” - Portalul "Moldova Ortodoxă" | Portalul "Moldova Ortodoxă"
Header image

Mitropolitul Banatului, cu oamenii străzii de ziua numelui: „E, poate, cea mai mare bucurie din viaţa mea”

10:03, luni, 9 ianuarie, 2017 | Cuvinte-cheie: , , ,

Mitropolitul Bantului, ÎPS Ioan Selejan, îşi sărbătoreşte ziua numelui, conform obiceiului, oferindu-le o masă caldă oamenilor fără adăpost de la centrul de găzduire al Primăriei Timişoara. Prelatul a mărturisit că prezenţa lângă oamenii nevoiaşi îi aduce, poate, cea mai mare bucurie din viaţă, făcându-l să înţeleagă că în locul lor putea fi el.

La Timişoara a devenit deja o tradiţie ca Mitropolitul Banatului, ÎPS Ioan Selejan, să îşi sărbătorească ziua de naştere sau onomastica alături de oamenii nevoiaşi. În acest an, de Sfântul Ion, când ÎPS îşi serbează onomastica alături de oamenii fără adăpost găzduiţi în centrul de găzduire al Primăriei Timişoara. „Ofer o masă caldă pentru oamenii care nu au adăpost şi sunt într-un adăpost de noapte al primăriei. O să facem un inventar al nevoilor pe care le au. Am înţeles că au nevoie de haine de iarnă, de încălţăminte. O să fac această notă de primă necesitate şi o să le cumpărăm să poată trece iarna mai uşor”, a declarat Ioan Selejan.

Mitropolitul a mai spus că are o bucurie foarte mare atunci când poate fi lângă oamenii nevoiaşi. „Am, poate, cea mai mare bucurie din viaţa mea când pot să fiu alături de cei în nevoi. Simţi efectiv o împlinire şi o bucurie, dar în acelaşi timp este un moment de mare emoţie şi de judecată. Atunci mă judec pe mine că locul meu poate nu trebuia să fie astăzi unde sunt, ci probabil locul meu era acolo printre ei”, a mărturisit ÎPS Ioan Selejan.

Prelatul a relatat o scenă care l-a impresionat, cu ocazia unei mese oferite anul trecut oamenilor fără adăpost. „Am fost la o cantină unde erau vreo 300 de oameni. Le-am dus mâncare şi am privit cât de cuminţi stăteau la rând. Părinţii (n.r. preoţii) care m-au însoţit au plecat şi eu am rămas în curtea acelei clădiri şi mă tot uitam la oameni cum stau la rând. A venit un părinte şi mi-a zis: ‹‹Dar nu veniţi să plecăm? La ce vă uitaţi?››. I-am zis: ‹‹Mă uit unde trebuia să fiu la rând. Poate că trebuia să fiu şi eu aici la rând printre oamenii aceştia››. Trebuie să îi mulţumim lui Dumnezeu pentru orice bucată pe masă pe care o avem pe masă. Întâi acea bucată de pâine a fost frământată de îngerii Lui Dumnezeu. Mai întâi să îi mulţumim Lui Dumnezeu pentru tot ce ne dă: viaţă, sănătate şi o bucată de pâine”, a mai spus ÎPS Ioan Selejan.

Sursa: http://adevarul.ro/

Contact Form Powered By : XYZScripts.com