Au fost instalate noile cruci ale Bisericii de vară „Sf. Ierarh Nicolae” de la mănăstirea Condrița

Ziua prăznuirii Sfântului Mucenic Terapont, episcopul Ciprului, dar și a Icoanei Maicii Domnului „Zid neclintit”, joi, 7 iunie 2018, a fost una cu totul specială pentru obștea monahală de la Condrița, întrucât au fost instalate noile cruci ale Bisericii centrale a mănăstirii cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae, Făcătorul de Minuni”.

Evenimentul încărcat de bucurie și însemnătate duhovnicească pentru părinții și frații mănăstirii, a avut loc în prezența Administratorului așezământului monahal, Prot. Mitrofor Veaceslav (Șpac), dar și a Duhovnicului mănăstirii, PC Părinte Arhim. Vladimir (Trelea).

Pe lângă înnoirea crucilor de pe cupole, la moment se desfășoară și ample lucrări de renovare și pictură în biserica mare a mănăstirii, încercând să fie salvat și redat stilul vechi al locașului, îmbinat frumos cu pictura bizantină. Totodată, au fost conservate și unele fragmente de pictură murală, descoperite după înlăturarea straturilor de var suprapuse.

Vechea biserică de iarnă a mănăstirii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care a fost zidită din piatră în formă de corabie și frumos împodobită și zugrăvită de către monahi, adăpostește la subsol o mică bisericuță cu hramul „Cuviosul Serafim de Sarov”.

Având specific icoanele și iconostasul cioplit în piatră de Cosăuți, potrivit unor mărturii ale cercetătorilor arheologi, ar fi prima și cea mai veche biserică subterană din piatră din țara noastră, alcătuită din cele 3 părți distincte: naos, pronaos și altar.

Prin munca enormă depusă de la redeschidere (anul 1993) și cu capacităţile de organizare și conducere ale Părintelui Administrator Veaceslav, împreunate cu eforturile depuse de monahi, fraţi, dar şi de enoriașii mănăstirii, odată cu renovarea și împodobirea sfintelor locașuri ale mănăstirii, au fost duse la bun sfârșit și lucrările de renovare şi reconstrucţie a unui bloc de chilii pentru părinți și frați, dar și a trapezei mănăstirii.

În curtea mănăstirii se află păstrată o piatră veche, cu semnul crucii săpat pe ea şi o inscripţie cu litere slavone, despre care Duhovnicul mănăstirii, Părintele Arhimandrit Vladimir, ne-a relatat că marchează locul prestolului vechii biserici de lemn, datată din secolul al XVIII-lea.

Părintele Duhovnic Vladimir, un adânc cunoscător al cuvintelor Sfinților Părinți, de fiecare dată încearcă să găsească pentru fiecare pelerin un cuvânt de mângâiere din inima și sufletul său.

Acest lucru îl face și cu frații și slujitorii așezământului monahal, care au lăsat toate ale lumii la chemarea Dumnezeu și și-au închinat trupul și întreaga viață Lui.

Cu eforturile considerabile ale obștii, dar și cu sprijinul oamenilor mărinimoși, mănăstirea Condrița reușește să revină la viață și să recapete acel rol deosebit pe care l-a avut odinioară în acest spațiu, atât din punct de vedere spiritual, arhitectural, cât și cultural.

Text: Serghei Crudu, teolog

Foto credit: Preot Mihail Bortă

Sursa: www.manastiri.md