Icoana nefăcută de mână a Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos din Constantinopol

În lumea creştină există mai multe icoane celebre ale Maicii Domnului, despre care tradiţia spune că nu sunt făcute de mâna omului. Mai puţine sunt însă icoanele care înfăţişează chipul Mântuitorului, nepictat de mână omenească.

O primă icoană nefăcută de mână a Sfintei Feţe a lui Hristos, care nu are însă nici o atestare evanghelică sau apostolică, este cea trimisă de Mântuitorul regelui Abgar. Ea a fost imprimată pe pânză, apoi pe o cărămidă. Informaţia despre această icoană este amintită de istoricul Eusebiu de Cezareea, în „Istoria Bisericească”, fiind transcrisă după o traducere siriacă.

În această lucrare este relatată corespondenţa dintre regele Abgar şi Hristos. Acest rege I-a trimis prin curierul său Anania o scrisoare Mântuitorului prin care Îl ruga să vină să-l vindece de lepră şi să-l apere de prigonirea iudeilor. Răspunsul Mântuitorului este acela că nu poate veni, dar că îl va trimite pe ucenicul său Tadeu să-l vindece.

Eusebiu nu relatează ce a făcut Abgar după primirea răspunsului de la Iisus. Există însă o lucrare apocrifă din care aflăm că Abgar ar fi trimis un pictor să zugrăvească chipul Mântuitorului. Nereuşind să facă acest lucru, Hristos Şi-a pus o pânză pe faţă, imprimându-I-se astfel Sfântul Său Chip pe ea. Sfântul Damaschin spune însă că, Hristos şi-a întipărit chipul pe o bucată de pânză luată din haina Sa şi că ar fi trimis-o lui Abgar, prin Iuda Tadeul.

Această icoană, ajunsă la Edesa, a servit ca apărătoare a cetăţii, fiind pusă la una din porţile oraşului până în 944, când a fost mutată la Constantinopol. În 1204, cavalerii Cruciadei al IV-a au luat-o şi au dus-o în Occident. După chipul acestei icoane s-au făcut copii care, mai mult sau mai puţin reuşite, s-au răspândit în toată lumea bizantină sub numele „Sfânta Mahramă”.

Ajunsă în Franţa, prin intermediul cavalerilor cruciadei a IV-a, în timpul Revoluţiei franceze, Sfânta Mahramă, aflată într-o biserică din Paris, a ars. Academicianul Emilian Popescu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, spune că o parte din icoanele executate după Sfânta Mahramă se păstrează şi astăzi la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Muntele Sinai.

https://ziarullumina.ro/