„Iată vreme bine primită, iată vremea pocăinţei…” Duminica izgonirii lui Adam din Rai la Mănăstirea Curchi

„Pentru cei ce postesc de bună voie, postul le este folositor tot timpul pentru că demonii nu îndrăznesc să atace pe cel ce posteşte, iar îngerii, păzitorii vieţii noastre, stau cu plăcere lângă cei ce-şi curăţesc sufletul cu post.” (Sfântul Vasile cel Mare)

În Duminica izgonirii lui Adam din Rai, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar Mitropolitan și Egumen al Sfintei Mănăstiri Curchi,  a săvârșit Sfânta Liturghie la mănăstirea Curhi.

Duminica Lăsatului sec de brânză ne pune înainte imaginea lui Adam care a pierdut Raiul prin neascultare şi nepostire. Cântările acestei duminici ne vorbesc de plânsul lui Adam şi tristeţea ce marchează umanitatea prin căderea lui. Sinaxarul din Triod ne spune că „în această zi se face pomenirea izgonirii din raiul desfătării a lui Adam cel întâi-zidit”. Acest moment a marcat istoria neamului omenesc prin pierderea Raiului pentru care a fost creat omul.

Sfântul Siluan Athonitul zugrăveşte în mod grăitor tristeţea acestei Duminici: „Adam, părintele întregii lumi, a cunoscut în rai dulceața iubirii lui Dumnezeu și de aceea, atunci când pentru păcat a fost izgonit din rai și a pierdut iubirea lui Dumnezeu, a suferit amarnic și cu geamăt mare suspina în toată pustia. Sufletul lui era chinuit de un gând: Am întristat pe Dumnezeu pe Care Îl iubesc. Nu-i părea rău atât de rai și de frumusețea lui, cât de faptul de a fi pierdut iubirea lui Dumnezeu, care în fiece clipă și nesăturat atrage sufletul spre Dumnezeu. Așa tot sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt, dar mai apoi a pierdut harul, face experiența chinului lui Adam. Sufletul e bolnav și îi pare tare rău atunci când întristează pe Domnul Cel Preaiubit.”

În cuvântul de învățătură, adresat celor prezenți, Ierarhul Orheiului  a arătat importanța postului și a nevoinței adevărate. „Șezut-a Adam în preajma raiului, și de goliciunea sa plângând, se tânguia: Vai mie, celui ce m-am supus înșelăciunii celei viclene și am fost furat de ea și de mărire m-am depărtat…” Este una din cele mai frumoase și mai pline de sens stihiră de la Slujba Privegherii acestei Duminici, care ne exprimă trăirile noastre din Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Biserica ne prezintă tragicul eveniment nu doar din viața lui Adam, ci și a întregii omeniri. Omul a încălat o singură poruncă pe care a primit-o, și a pierdut Raiul… Dumnezeu însă nu a dorit să-și piradă creatura sa iubită, omul…precum nu vrea să ne piardă nici pe fiecare dintre noi. Astfel. Biserica ne îndeamnă din nou să pășim pe calea postului, pe calea pocăinței și a schimbării vieții, pentru a dobândi Raiul pierdut…” a menționat PS Siluan.

Postul este exprimarea maximă a voinței și libertății omului. Prin post arătăm că vrem ca Dumnezeu să facă parte din viața noastră, după cum spunea Sfântul Isaac Sirul: „A mânca este o lege a firii, a posti însă ţine de libertatea omului”.

Sursa: https://manastireacurchi.md/