Iertați-mă fraților și surorilor și fie ca Domnul să aducă în inimile noastre pace…

Iubiți, frați și surori,

Înainte de începerea Postului Mare în Duminica, numită a Iertării, Biserica Ortodoxă amintește izgonirea lui Adam din rai. Această amintire ne îndeamnă și pe noi ca în fiecare an să ne aducem aminte de faptul că am rămas orfani și izgoniți; să ne amintim de patria pe care am pierdut-o, de casa părintească cea din ceruri, de viața cea adevărată.

Astăzi iarăși ne pornim la drumul nevoinței ca să ne aprindem de duh, ca să ne curățim inima și să ne luminăm întunericul minții – ca să ne întoarcem la Tatăl și Dumnezeul nostru, pe Care L-am pierdut odinioară din cauza mulțimii fărădelegilor noastre. Pe acest drum noi pornim fiecare în parte, dar și toți împreună, căci avem aceeași nădejde.

Ce ne unește pe noi toți? Dorința de a fi liberi, libertatea de a nu avea motive să ne ascundem de Dumnezeu. Acum trebuie să înțelegem, că din robia patimilor ne poate izbăvi unitatea noastră – unitatea oamenilor împăcați, iubitori și iertători ce se nevoiesc pentru dobândirea harului Duhului Sfânt, începând de pe acest pământ și sfârșind desăvârșit în ceruri, în veșnicie.

Poporul israelitean a pribegit 40 de ani în pustie înainte de a intra în pământul făgăduit. Și nimeni n-ar fi supraviețuit în acea pustietate, dacă fiecare n-ar fi avut grijă de celălalt, dacă nu s-ar fi ajutat unul pe altul. Așa și noi, unde nu ne-am afla, să ne unim în duh și în cuget și să pornim la drum – drumul pocăinței, al nevoinței, al lepădării de sine, al iertării… Și noi să fim conștienți, că pe acest drum vom avea de trecut prin multe încercări până vom deveni liberi de păcate, de patimi și apucături rele…

De aceea, înainte de a începe nevoința Sfântului și Marelui Post să cerem iertare și binecuvântare de la Hristos, Dumnezeul nostru, dar și unii de la alții. Mântuitorul Hristos a fost răstignit de urmașii lui Adam și noi suntem urmași ai aceluiași Adam. Și în zilele noastre Hristos ar fi fost ucis, pentru că și noi suntem la fel de orbi, păcătoși și fățarnici ca și acei contemporani ai lui Pilat și Irod…

Să cerem iertare de la Dumnezeu și dacă Dumnezeu ne va ierta – nimeni nu ne va judeca.

Astăzi fiecare să ne amintim unul de altul și să ne dăruim iertare unii altora. Să privim cu ochi mai iubitori și mai răbdători și spre cei care ne-au rănit sufletul și ne-au făcut să suferim, dar și spre cei, pe care noi i-am nedreptățit, distrugându-le viața și spulberându-le poate cele mai luminoase năzuințe. Să iertăm și să ne rugăm să fim și noi iertați.

Iertați-ne și pe noi, fraților și surorilor și fie ca Domnul să aducă în inimile noastre pace – pacea pe care numai El o poate da și pe care lumea n-o poate nici da, nici lua…

Să pășim în Post cu gând senin, cu inimă curată, cu minte luminată și împăcați fiind unii cu alții să nădăjduim că vom putea merge cu Hristos oriunde: în pustie pentru ispitire sau în mijlocul poporului pentru propovăduirea adevărului și a dumnezeieștii iubiri. Să putem intra și în grădina Ghetsimani, să pătimim împreună cu Mântuitorul lumii și să fim gata să mergem și mai departe, când va veni vremea despărțirii trupului de suflet – în taina morții, a trecerii la Domnul – dar nu ca niște robi netrebnici, înfrânți și stăpâniți, ci ca biruitori ucenici ai lui Hristos, Domnul Care a Înviat. Iar dacă a înviat și este Înviere – atunci nimic nu este zadarnic…

Cu adâncă închinăciune

din numele clerului catedrale ortodoxe Schimbarea la Față a Mântuitorului din or. Chișinău

Prot. mitr. Ioan PLĂMĂDEALĂ

Sursa: http://csf.md/