Despre libertate sau din lac în puţ
12:39, joi, 17 iulie, 2014 | Cuvinte-cheie: educatia religioasa, libertate, ortodoxia, Sfinții Brâncoveni, Ștefan cel Mare
Reflectînd despre mult speculata libertate, constat că ne aflăm sub stare de asediu. Fiecare stăpînitor cînd vine la conducere, îşi pune învăţătura de care se conduce la loc de cinste şi o răspîndeşte în tot poporul. Cît eram conduşi de Voievozi, unde la cîrmă se afla unsul lui Dumnezeu, credinţa strămoşească era mereu la loc de cinste, ocrotind toate sufletele ţării.
Mai tîrziu, cînd au venit bolşevicii, Marxizm-leninismul a sufocat poporul, pătrunzînd ca apa în fiecare crăpătură a vieţii sociale. Astăzi, după obţinerea independenţei, după conştientizarea apartenenţii la neamul românesc, fiind de un sînge cu Martirii Brîncoveni, cu Ştefan cel Mare şi Sfînt, după atîta prigoană şi deportări, aparent am reuşit să rămînem în Legea strămoşească, şi deşi trăim într-o ţară în care majoritatea absolută sunt ortodocşi, în şcoală nu se predă credinţa ortodoxă, avem tentative de scoatere a icoanelor din şcoli, legi care pervertesc morala creştină şi alte cîte şi mai cîte.
Deşi, fariseic, toţi apar cu lumînări în mînă, în casa Domnului, şi neapărat să fie filmaţi de camere de laut vederi, mă tot întreb retoric, din ce neam sînt conducătorii ţării şi care le-o fi credinţa – creştinească sau păgînească? La vremuri noi, tot noi – vorba lui Caragiale – nu degeaba Ortodoxia a ajuns să fie opţională în Ţara lui Ştefan.
Revenind la libertate – am tot răguşit strigînd, ca să înţelegem una – am sărit din lac în puţ.
Cezar Salahor
sursa http://cezarsalahor.wordpress.com/