Taina păstoriei… De ani de zile am în mintea mea două portrete…
22:05, luni, 18 august, 2014 |
Înalt Prea Sfințite Vladimir! De ani de zile am în mintea mea două portrete pe care într-o zi le-am descoperit în sala pentru oaspeți a Mănăstirii din Țigănești. Unul al Sfinției Voastre, adică al Mitropolitului Moldovei, și altul al lui Ioachim Burlea, ultimul stareț al Mănăstirii Țigănești de dinaintea marei prigoane a bolșevicilor, care și-a părăsit starețiea în genunchi. Unul pe peretele dinspre răsărit și altul pe peretele dinspre apus.
De ani de zile port cu mine aceste două portrete, două personalități, care-și întîlnesc privirile undeva sus deasupra noastră, a celor care poposim la Mănăstire, a celor care îngenunchem în toate bisericile din Moldova, a celor care rătăcim pe drumurile Europei și Rusiei, a celor care stăm pe paturile de suferință și așteptăm cîte o cană de apă, și tac cu o tăcere care vorbește mai mult decît toate vorbele lumii.De ani de zile mă tot uit la ele și mă tot întreb oare ce Vă spuneți în orele cînd sala și Mănăstirea forfotește de oameni? Dar în clipele cînd se golește și sub geana pădurii rămîne doar sunet de psalm despre ce tăceți?
Probabil despre credința uriașă cît munții a strămoșilor noștri. Probabil încă despre neputințele noastre de astăzi. Probabil și despre drumul întoarcerii care trece prin Țigănești, dar și prin inimile noastre ale tuturor.Dar mai presus de toate probabil despre taina păstoriei. Nimic mai anevoios în vremurile de astăzi decît toiagul păstoriei, care nu se știe e într-o mînă de mitropolit sau una de călugăr. Nimic mai greu să știi dacă îl ții în mînă sau îl ai în inimă și cuget.
Țineți-l strîns în mînă, purtați-l demn înainte ca să-l luați sau să i-l dați celui care Vă stă în față și-n ceruri și pentru care Vă rugați.
La mulți ani Înalt Prea Sfințite. Ion Bradu, scriitor. Schinoasa Nouă 29.