ABC-ul creştin: Ecteniile, forme şi semnificaţii

În timpul Sfintei Liturghii, auzim deseori rugăciuni de cerere, rostite de diacon sau de preot în numele tuturor credincioşilor. După fiecare cerere, corul cântă Doamne miluieşte! sau Dă, Doamne! Acestea se numesc ectenii, cuvânt ce provine din limba greacă şi înseamnă o serie de rugăciuni rostite.

Mai des sunt folosite cinci ectenii:

Ectenia mare sau a păcii începe cu cuvintele: Cu pace, Domnului să ne rugăm. Ea conţine mai multe rugăciuni şi cereri şi după fiecare dintre ele se cântă Doamne, miluieşte!

Ectenia mică este o formă prescurtată a Ecteniei mari. Ea începe cu cuvintele: Iară şi iară, cu pace Domnului să ne rugăm! şi cuprinde doar două cereri.

Ectenia cererii stăruitoare începe cu cuvintele: Miluieşte-ne pe noi, Doamne, după marea mila ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte! La fiecare cerere a acestei ectenii, corul răspunde de trei ori: Doamne, miluieşte! Din aceste considerente ectenia dată se numeşte a cererii stăruitoare.

Ectenia de dinaintea Rugăciunii Domneşti începe cu cuvintele: Iară şi iară, cu pace Domnului să ne rugăm! După fiecare cerere de dinaintea Rugăciunii Domneşti, corul intonează: Dă, Doamne!

Ectenia pentru pomenirea morţilor începe cu cuvintele: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte. Încă ne rugăm pentru odihna sufletelor adormiţilor robilor lui Dumnezeu (…) şi pentru ca să se ierte lor toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie.

Fiecare ectenie se sfârşeşte cu rugăciunea preotului, care preamăreşte Sfânta Treime.

Din ABC-ul creştin în Legea Domnului, Ed. Cuvântul ABC, Chişinău 2013, p.240