Cinci ingrediente care îți otrăvesc creierul

Glutenul este o molecula proteica omniprezenta in grau, orz, secara, kamut si secara alba. Aceasta proteina vascoasa adera de peretii intestinali, provocand tulburari digestive si dereglari ale sistemului imunitar. Boala celiaca este cea mai raspandita afectiune asociata cu intoleranta la gluten. De asemenea, intoleranta la gluten este responsabila si pentru aparitia tulburarilor non-celiace (NCGS), care joaca un rol esential in instalarea de boli inflamatorii ale creierului si ale sistemului nervos.

Studiile in domeniu au trasat numeroase corelatii intre sensibilitatea la gluten si toate afectiunile de ordin neurologic, inclusiv cele la nivel cerebral, al maduvei osoase, si al nervilor periferici. S-a demonstrat ca glutenul este un factor catalizator direct responsabil pentru aparitia bolilor psihice, a deficitelor de cognitie, a dementei si, practic, a tututor bolilor neurologice cunoscute.

Indulcitorii artificiali

Fie ca este vorba de aspartam (sau AminoSweet), sucraloza (Splenda), sau zaharina (Equal, Sweet ‘N Low), indulcitorii artificiali, atat de populari pentru ca nu contin calorii, ne otravesc creierul de zeci de ani. Aspartamul este o combinatie de chimicale, mai exact acid aspartic (un aminoacid cu efecte excitatoare asupra celulelor cerebrale ,metanol si fenilalanina, care, odata sintetizate de organism, produc un compus chimic care duce la aparitia tumorilor cerebrale. Consumul de aspartam provoaca diverse simptome precum atacuri de panica, impedimente de vorbire, depresie, si migrene. Alaturi de alti indulcitori artificiali, acesta este foarte raspandit in sucurile acidulate, iaurturi, guma de mestecat, sosurile pentru gatit, indulcitorii de masa, apa aromatizata, cereale si in produsele fara continut de zahar.

Monoglutamatul de sodiu (MGS)

MGS este o sare in forma concentrata folosita in industria alimentara pentru potentarea aromei alimentelor. Seduce simtul gustului dar, fiind o excitoxina, stimuleaza creierul sa produca in cantitati excesive hormonul bunei-dispozitii – dopamina. Din pacate, senzatia de bine este tranzitorie, in timp ce efectele adverse persista. Excitotoxinele au fost corelate cu leziunile cerebrale si cu alte boli neurologice precum Parkinson, Alzheimer, dementa, scleroza multipla, lupusul, samd. Fii vigilent in privinta existentei MGS in produsele procesate industrial, inclusiv asa-zisele snacksuri „sanatoase”, dressing-urile pentru salate, sosurile pentru gratar, cuburile de bulion, precum si in supele si legumele la conserva.

Zaharul rafinat

Zaharul rafinat este astazi unul dintre cele mai prolifice, cat si cele mai periculoase, ingrediente alimentare. Consumul frecvent de zahar a fost corelat cu numeroase probleme de sanatate, toate acestea avand, la randul lor, efecte negative asupra creierului.

Consumul de zahar rafinat suprima factorul neurotrofic derivat din creier, sau BDNF, un hormon de crestere cu o importanta deosebita in functia cerebrala. Acest factor stimuleaza crearea de noi conexiuni neuronale cu rol esential in buna functionare a memoriei. Studiile au relevat ca pacientii cu depresie si schizofrenie prezinta niveluri scazute ale BDNF, iar consumul crescut de zahar poate agrava aceste afectiuni prin coborarea acestor niveluri pana la praguri ingrijorator de scazute.

Zaharul rafinat creste, de asemenea, inflamatia, provocand dereglari la nivelul sistemului digestiv si al sistemului imunitar. In cazul in care inflamatia devine cronica, riscul de instalare a depresiei si a schizofreniei creste simtitor. Dr. Ilardi, lector universitar al catedrei de psihologie din cadrul Universitatii Kansas, incurajeaza pacientii care sufera de depresie sa elimine complet zaharul din dieta zilnica, iar cei care se conformeaza raporteaza, de regula, ameliorari semnificative privind claritatea de gandire si dispozitia.

Fluorul

Decizia de a adauga fluor in apa potabila a exercitat, cu siguranta, printre cele mai periculoase si mai raspandite efecte care ne-au afectat, de-a lungul timpului, starea generala de sanatate si, mai ales, sanatatea creierului. Reteaua de Actiune a Fluorului (FAN), a facut publice rezultatele unui studiu care a demonstrat o corelatie directa intre prezenta fluorului in apa si reducerea coeficientului IQ, chiar si la nivelurile mai scazute de folosire, asa cum este cazul pe teritoriul SUA. Un studiu finantat de UNICEF a dezvaluit o reducere a coeficientului IQ chiar si la un nivel de fluor de numai 0.88 mg/l, cel folosit pentru epurarea apei potabile in SUA si considerat a fi intre pragurile optime.

Multi specialisti atrag atentia asupra existentei a nu mai putin de 34 de studii care coreleaza fluorul cu deteriorarea coeficientilor IQ in randul populatiei, in timp ce alte studii il considera principalul factor responsabil pentru tulburarile de memorie, leziunile cerebrale survenite la varsta intrauterina, precum si pentru dereglarile functiei neurocomportamentale.