Înaintea ochilor minţii noastre sunt două căi: a mândriei şi a smereniei

„În rugăciune să cădem la Dumnezeul nostru cu lacrimi şi suspine fierbinţi, urmând smereniei vameşului, celei făcătoare de înălţime (Duminica Vameșului și a Fariseului, Utrenia, oda canonului 7, tropar 4). 

Se apropie Postul Mare, timpul când fiecare dreptmăritor creştin este chemat de Biserică să îngrijească, mai mult de sufletul său, de sănătatea acestui luminător al trupului.

Pregătirea deosebită pentru post începe astăzi, în Duminica Vameşului şi a Fariseului, şi continuă în cele trei duminici următoare.

În această zi de Duminică am slujit la Catedrala episcopală „Adormirea Maicii Domnului” din preajma Cetății Soroca.

La slujba de sărbătoare au participat clericii și enoriașii bisericii centrale a acestei urbe.

În timpul slujbei a fost citită și explicată pericopa evanghelică a Vameşului şi Fariseului.

Începând de astăzi, în fiecare biserică se cântă: „Uşile pocăinţei deschide-mi mie Dătătorule de viaţă”, în Evangheliile care se citesc în aceste patru duminici se dau îndemnuri şi învăţături în legătură cu Marele Post.

Înaintea ochilor minţii noastre sunt două căi: a mândriei şi a smereniei. Să urmăm calea smereniei! Să păşim călăuziţi de virtutea smereniei către altarul Domnului şi îngenunchind să ne rugăm: „Doamne, şi Stăpânul vieţii mele, milostiv fii mie, păcătosului, şi-mi dăruieşte mie, slugii Tale, duhul dragostei şi al smereniei”. Şi aşa ne vom întoarce mai îndreptaţi la casele noastre, „căci cel ce se înalţă pe sine, va fi smerit, iar cel ce se smereşte pe sine, va fi înălţat”.

Episcop Ioan (Moșneguțu),

blog personal http://ioanmosnegutu.info/