O viaţă ca o făclie: Protoiereul Grigore LISNIC
10:25, luni, 17 iunie, 2013 | Cuvinte-cheie: biserica, copil, dragoste, duhovnic, fotografii, ioan mosnegutu, istorie, moldova, Moscova, personalitati, trecut
Vrednic fiu al Bisericii strămoşeşti, reputat teolog şi iscusit duhovnic, model de trăire curată a sacerdoţiului, părinte iubitor şi înţelept, care a pus temelia unei întregi dinastii de preoţi – aşa avem posibilitate să îl cunoaştem pe cel care a fost Protoiereul Mitrofor Grigore LISNIC.
Chipul acestei vrednice personalităţi, care a făcut parte din galeria marilor sacerdoţi ai Bisericii şi ai ţării şi care a trecut prin toate încercările unui regim văduvit de credinţă şi de omenie, îl profilează cu multă dragoste şi grijă Prot. Ioan Lisnic în lucrarea editată în memoria părinţilor săi, preotul Grigore şi preoteasa Nadejda.
În lucrare sunt inserate câteva din lucrările de referinţă ale părintelui, publicate în diferite perioade de timp, teza sa de candidat în ştiinţe, intitulată „Возникновение христианства в Молдавии” („Apariţia creştinismului în Moldova”), pe care a susţinut-o la Academia Duhovnicească din Zagorsk, o serie de articole despre părintele Grigore Lisnic, amintiri, documente, fotografii.
Părintele Grigore a avut o soartă vitregă, de altfel, asemănătoare cu cea a altor sute de preoţi, cărora Domnul le-a rânduit să trăiască în vremurile de prigoană pentru a ţine vie flacăra credinţei şi a sta dârji întru apărarea celor mai sacre idealuri. A rămas de mic copil orfan, a lucrat din greu, a fost persecutat pentru faptul că nu a intrat în komsomol, a fost deportat în Siberia, unde a reuşit să supravieţuiască doar prin rugăciune şi prin ferma încredere în mila Domnului. Revenit apoi la baştină, este practic exclus din viaţa socială, dar părintele Grigore Lisnic nu-şi pierde nădejdea creştinească şi continuă să slujească altarului şi să dea credincioşilor hrana spirituală atât de râvnită. Mai mult chiar – el face un pas curajos pentru acele vremuri şi merge să facă studii teologice la Moscova, cu riscul de a fi persecutat şi mai dur. Absolveşte Seminarul, Academia şi Aspirantura, creându-şi un nume apreciat în cercurile teologice ale timpului.
Datorită cunoştinţelor sale vaste, cumsecădeniei şi profundei trăiri a credinţei a fost cunoscut şi apreciat de ierarhi, preoţi, oameni de cultură şi simpli credincioşi, care întotdeauna puteau primi de la el un sfat, o alinare, o îndrumare. Avea darul deosebit de a capta atenţia enoriaşilor şi de a cuceri inimile lor, deoarece părintele a propovăduit pe limba tuturor – nu a folosit niciodată un limbaj livresc sau ştiinţific, deşi cunoştinţele îi permiteau acest lucru, dar nici nu a coborât la o exprimare simplistă. De aceea predicile sale ajungeau întotdeauna la inimile creştinilor, trezindu-le interesul, dar şi dragostea pentru credinţa lor strămoşească. Iar pentru mulţi preoţi de astăzi Grigore Lisnic a fost un îndrumător înţelept, un părinte duhovnicesc, care a contribuit mult la formarea lor spirituală.
Lucrarea respectivă constituie un omagiu celui care a fost şi rămâne a fi Protoiereu Mitrofor Grigore LISNIC, dar este şi o pagină din istoria Bisericii noastre, din istoria neamului nostru.
Sperăm că cititorul va găsi în această carte multe lucruri de folos spre sporirea credinţei şi spre înaintarea pe calea mântuirii.
Arhim. Ioan (Moșneguțu)
“Altarul Credinței” – nr. 3-4, martie-mai 2013