Pe Maica Domnului o cinstim prin iubire, dreptate şi milostenie

Părinte, cum trebuie să se raporteze corect un creştin la Maica Domnului?

Fecioara Maria este Maica lui Dumnezeu şi ea va fi cinstită veşnic de către creştini. Sfântă prin credinţa ei, prin cinstea şi hărnicia ei, dar mai ales prin răbdarea cu care a primit cea mai mare durere din câte poate întâmpina o mamă, răstignirea Fiului său, ea rămâne veşnic mângâietoare a celor ce se află în nevoi şi în primejdii şi exemplu şi rugătoare fierbinte către Dumnezeu pentru împlinirea dorinţelor celor ce poartă în suflete floarea curată a credinţei.

Prin veacuri, sfinţii şi învăţătorii Bisericii s-au înălţat atât de mult cu mintea scriind despre Fecioara, încât i-au găsit cele mai alese nume de comparaţie, fiind numită chiparos, crin cu parfum natural, de o strălucire imaculată sau izvor care adapă Biserica prin revărsările harului ceresc. Sfântul Ioan Evanghelistul în Apocalipsa lui o vede „îmbrăcată în soare, luna aşternut picioarelor ei, iar fruntea încununată cu 12 stele” (3, 1).

Dar dintre toate aceste numiri, nici una nu este mai frumoasă, mai înălţătoare decât aceea pe care Duhul Sfânt a descoperit-o lui Solomon în Cântarea Cântărilor: „Cine este aceasta care se iveşte ca zorile?” (6, 9). Zori în adevăr, zori aducătoare de lumină, de frumuseţe, de nădejdi şi mângâiere! Fecioara este înainte mergătoare soarelui, slavei, adiere răcoroasă a luminii dumnezeieşti, vestitoare graţioasă a celei mai fericite zile. Ea este împărăteasa Cerului, este mireasa Duhului, este mama Fiului lui Dumnezeu!… Cu ea se deschide capitolul mântuirii noastre, de la ea se pune capăt patimilor noastre. Însă, nici smerenia ei, nici cinstea, nici bunătatea n-au putut opri crunta durere ce i-a fost hărăzită, drumul spre Golgota al Fiului ei osândit la moarte care a trecut ca o sabie prininima Sfintei Fecioare. Toate câte s-au întâmplat cu Maica Domnului au fost mai presus de mintea şi înţelegerea omului. Doar moartea ei ne-o arată a fi de fire omenească, dar şi aicis-au arătat puterile harului. Căci moartea Fecioarei, cum ne învaţă slova bisericească, a fost doar o alinare de somn, un popas în înlănţuirea veşniciei, când trupul ei a fost luat de heruvimi şi purtat pe drumul de urcuş ce duce în slava Cerului.

În ce fel trebuie s-o cinstim pe Maica Domnului?

Maica Domnului dă definitiv sacralitate vieţii şi menirii feminine. Nimeni nu mai poate să nască a doua oară pe Domnul Iisus Hristos, dar orice femeie poate să-şi împodobească sufletul cu aceleaşi virtuţi care fac să strălucească chipul Sfintei Maici. Fecioara Maria a schimbat sensul înrobitor al patimilor sub care era privită femeia ca urmaşă a Evei. Primele care au înţeles mesajul au fost apropiatele Maicii Domnului şi cele care l-au însoţit pe Iisus Hristos în călătoria Sa pe pământ. Şi în zilele noastre, femeile creştine o pot cinsti pe Fecioara Maria ducându-şi pruncii la Biserică, să ia Sfânta Împărtăşanie, învăţându-i primele rugi, iar mai târziu ducându-şi copiii, ajunşi la maturitate, sub bolta Altarului sau păstrând amintire pioasă înaintaşilor. Exemplul Maicii Domnului poate fi cinstit prin blândeţe, dreptate, milostenie şi râvnă. Fără frumuseţea iubirii, viaţa este silnică, schiloadă şi stearpă.

Sursa: www.ziarullumina.ro