A fi sau a nu fi scriitor la Bookfest

Scriitor se numește persoana pe care atunci cînd o văd prietenii o întreabă: cînd mai scrii o carte. Există stereotipul că scriitorii scriu neapărat cărți, stereotip care a născut un alt stereotip și mai rău, acela că cei care scriu cărți devin în mod automat și scriitori. Dar trebuie să fie și scriitori de cărți. Adică oameni care sciru, scriu, scriu după care fac cărți, cărți, cărți.

În URSS exista obiceiul de a citi în toaletă. În sensul că nu se citea doar gazeta cu care te duceai, ci chiar era amenajată o minibibliotecă. Așa am citit odată cîteva pagini din Viața lui Ștefan cel Mare apărută în rusește. Tot acolo se putea citi și Dale Carnegie: cum să fii fericit. Fiind acest obicei unul întru totul răspîndit, a apărut în popor și obiceiul de a pune pe partea interioară a ușii anunțul: ”Fiți vigilenți, obiceiul de a citi în timpul defecației poate trece în obiceiul de a defeca în timpul cititului”.

Ce poate exprima mai grăitor gradul de culturalizare al unui popor!

Astăzi se deschide la București Bookfestul, un tîrg de carte la care n-am fost niciodată pentru că întotdeauna se duceau numai cărțile mele. Întotdeauna mi s-a părut că e destul să fie cărțile la tîrg. Căci dacă toate cărțile ar avea și un scriitor după ele, lumea nu ar mai citi, ar sta la taifas cu scriitorii.

Am, se pare, ispita de a mă duce azi la Bookfest să văd cărți. Să văd cum se uită lumea la cărți. Mă simt tot mai stînjenit în fața unui raft cu cărți pentru că mi s-a întîmplat tot mai des să văd cărți alături de care n-aș vrea să mă vadă lumea. Dar n-ai ce face, cultura e cultură, cărțile sînt cărți și scriitorii sînt scriitori. De cărți sau pur și simplu…

Pr. Savatie Baștovoi