Acatistul Sfintei Cuvioase Fotini, Pustnica de la Iordan

Condacul 1

Celei ce a trecut Iordanul retrăgându-se în pustie pentru a se uni cu Domnul Iisus Hristos, ca prin credință și rugăciune să dobândească făgăduințele cele bune, Sfinte Cuvioase Fotini Pustnica ne rugăm. Iar tu, Sfântă Fotini, mijlocește pentru noi la Dumnezeu iertare și mântuire și primește aceste laude: Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

Icosul 1

Viețuind precum Îngerii în loc ferit de oameni, ai dobândit Harul lui Dumnezeu adică acea fericire și tresăltare a inimii care aduce viața veșnică încă de pe pământ, și te-ai făcut părtașă bucuriilor cerești deși erai încă în trup omenesc. Miluiește-ne și pe noi, Sfântă Fotini, care îți strigăm:

Bucură-te, cea ce ai părăsit lumea pentru Dumnezeu;

Bucură-te, că ai primit aripi ca de porumbel ca să zbori;

Bucură-te, că ai avut minte numai pentru cele cerești;

Bucură-te, că ți-ai păzit inima de teamă;

Bucură-te, lucrătoarea virtuților duhovnicești;

Bucură-te, simțind adânc fericirea Raiului;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

Condacul 2

Te-ai născut în Grecia din părinți binecredincioși, numindu-te Fotini după dorința nașului de Botez, Sfântă Cuvioasă. Tatăl tău era negustor și te-a crescut ținând loc mamei tale care s-a sfârșit din viață când aveai numai 7 ani, fiind educată cu bună-cuviință și preocupare pentru studii: Aliluia!

Icosul 2

Părintele tău după trup te-a ferit toată viața să afle lumea că ești fată, strigându-te Ianis și îmbrăcându-te cu haine băiețești, dorind să te apere și să te ferească de răutățile celor din jur, iar noi ne rugăm:

Bucură-te, că în adolescență le-ai cunoscut maicile de pe insula Ydra;

Bucură-te, că ți-au dat să citești cărți duhovnicești;

Bucură-te, că cel mai mult ți-a plăcut viața Sfinte Maria Egipteanca;

Bucură-te, că o iubeai pentru că a zburat ca o pasăre la râul Iordan;

Bucură-te, că dorul de călugărie a încolțit în tine;

Bucură-te, că ți-a pierit dragostea de plimbări și de joacă;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 3

Ai trăit asemenea unui bărbat pe când erai printre oameni, Sfântă Fotini, și intrând la Scoala de Teologie din Constantinopol ți-ai lăsat părul lung și ai îmbrăcat roba neagră a monahilor, iar după ce ai absolvit studiile de teologie ca audient, murind tatăl tău, ai luat calea pribegiei căutându-L pe Hristos. Călătorind prin locurile sfinte din Grecia, ai ajuns în Ierusalim unde ai petrecut o vreme în Biserica Învierii, la Sfântul Mormânt al Domnului, unde te-ai îmbolnăvit de durere de mijloc și ai primit ajutorul unei maici bătrâne care ți-a pus un brâu cald din smoală, iar tu I-ai mulțumit lui Dumnezeu: Aliluia!

 

Icosul 3

Temându-te să nu fii recunoscută că ești femeie, ai plecat la Mănăstirea Sfântului Teodosie cel Mare, la Mănăstirea Sfântului Savva cel Sfințit și la Hozeva, iar apoi Duhul Sfânt te-a îndrumat în pustiul Iordanului, locul unde s-a nevoit Sfânta Maria Egipteanca.

Bucură-te, că ai luat cu tine puține lucruri;

Bucură-te, că o putere nevăzută te împingea;

Bucură-te, că ai ajuns la o peșteră;

Bucură-te, că ai visat-o pe Sfânta Maria Egipteanca;

Bucură-te, că te-a întărit duhovnicește și ți-a dat curaj;

Bucură-te, că ți-ai găsit locul;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 4

Făcând fum mare la intrarea în peșteră, un șarpe mare a ieșit de îndată afară, iar tu Sfântă Fotini ai început a viețui acolo, găsindu-ți fericirea cerească în programul strict al rugăciunii, îndeletnicindu-te și cu creșterea legumelor și cultivarea grâului, căci Dumnezeu îți trimisese îmbelșugare pentru a te putea ruga Lui nestingherită: Aliluia!

 

Icosul 4

Peștera era mai bună decât un palat împărătesc, Sfântă Cuvioasă, trăind cu mulțumire că ai părăsit lumea pentru că lumea nu mai exista pentru tine, dar nu îi descurajezi pe cei care trebuie să fie în lume ci îi sfătuiești să fie doar în afara celor ale lumii, iar noi te cinstim:

Bucură-te, că te rugai cu metanierul neîncetat;

Bucură-te, că duhul tău urca la cer până la al treilea cer;

Bucură-te, că citeai slujba Pavecerniței și Acatistul Maicii Domnului;

Bucură-te, că apoi cântai slujba Miezanopticii;

Bucură-te, că în zori de zi ascultai ciripitul păsărelelor;

Bucură-te, că Îl slăveai pe Marele Creator pentru frumusețea glasului lor;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 5

Mult te-a chinuit singurătatea în vremurile de la început când nu erai încă deprinsă cu viața de pustnic, Sfântă Fotini, suferind că nu poți vorbi cu nimeni și auzind o voce înauntrul tău care te striga pe nume, și tu atunci începeai să cânți sau să strigi cu voce tare ca să alungi ispititorul: Aliluia!

 

Icosul 5

Atât de mare era ispita aceasta, încât te furișai noaptea la marginea râului Iordan unde acostau bărcile, stând ascunsă în stufăriș numai ca să vezi și să auzi oameni, fiindcă doreai să vorbești cu semenii tăi precum a spus și Dumnezeu Ziditorul: ”Nu este bine să fie omul singur”, iar noi ne rugăm:

Bucură-te, că strigai ore în șir în pustie;

Bucură-te, că ai plâns mult în fața icoanei Maicii Domnului;

Bucură-te, că doar așa mai aveai puțină mângâiere;

Bucură-te, că singurătatea te rănea ca un cuțit;

Bucură-te, că Dumnezeu te-a izbăvit apoi de suferință;

Bucură-te, că ai primit a trăi în pace singură;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 6

Găsindu-te în agonia pustniciei duhovnicești, ai primit mare ajutor de la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care te-a ajutat, te-a mângâiat sufletește și te-a izbăvit de lupta cu patimile și cu lucrarea diavolului care deseori te împingea la deznădejde și aveai gânduri să pleci înapoi în lume, însă harul te-a păzit nevătămată: Aliluia!

 

Icosul 6

Atât de tare te luptau gândurile de la diavol încât ai ajuns să te rogi să mori, Sfântă Fotini, dar ți s-a arătat Maica Domnului și ți-a spus: ”Nu-ți fie frică, doar nădejde să ai!” și te-a scăldat într-o lumină dumnezeiască ce a șters tot întunericul din sufletul tău.

Bucură-te, că toate gândurile negre ți-au dispărut;

Bucură-te, că inima ți s-a umplut de bucurie;

Bucură-te, că veselia te-a inundat;

Bucură-te, că ai plâns îndelung mulțumind Domnului;

Bucură-te, că din clipa aceea ai dobândit pacea duhovnicească;

Bucură-te, că a fost începutul trezviei tale desăvârșite;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 7

Când te rugai simțeai bucurie în inimă și deseori mintea ta era răpită în ceruri și vedeai frumusețea cerească, trăind într-o fericire necurmată, vorbind cu Dumnezeu și rugându-te Lui curat, în duh și adevăr, auzind cuvinte dumnezeiești: Aliluia!

 

Icosul 7

Rămâneai nemișcată ceasuri întregi la rugăciune, Sfântă Fotini, văzând acelea pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc pe El, cetele îngerilor și ale sfinților, veselindu-te de slava care vine de la Tronul lui Dumnezeu și binecuvântând Preasfânt Numele Dumnezeirii celei în Trei Ipostasuri:

Bucură-te, că ai biruit deplin firea omenească;

Bucură-te, că numai amintirile din lume ți-au mai rămas;

Bucură-te, că ele nu te mai vătămau defel;

Bucură-te, că în tine era aprins veșnic focul dumnezeiesc;

Bucură-te, că focul acesta te însuflețea și la mucenicia de sânge;

Bucură-te, că toate le-ai fi răbdat pentru iubitul tău Hristos;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 8

Simțeai o schimbare lăuntrică în tine atunci când focul dumnezeiesc creștea în tine, Sfântă Cuvioasă, și ți se părea că Îl vezi pe Mântuitorul în adâncul inimii tale spunându-ți: ”Nu te teme, Sunt aici!”, iar tu deveneai casa Domnului Hristos, amintindu-ți ce a grăit El Însuși: ”Eu și Tatăl vom veni la el și vom face locaș la el”: Aliluia!

Icosul 8

Aveai harul deosebirii, Sfântă Fotini, cunoscând măsura lucrului și măsura rugăciunii așa încât să nu se vateme nici trupul și să nu se păgubească nici sufletul, iar noi ne minunăm și te lăudăm:

Bucură-te, că te rugai neîncetat și făceai munci după program;

Bucură-te, că și în somn rosteai rugăciunea inimii;

Bucură-te, că harul lui Dumnezeu era cu tine;

Bucură-te, că erai plină de fericirea dumnezeiească;

Bucură-te, că ne înveți a ne urma calea;

Bucură-te, că scopul vieții este lucrarea virtuților după har;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 9

Te-ai făcut părtașă slavei lui Dumnezeu încă de pe pământ și urcându-te cu mintea la ceruri tot ce era legat de lume dispărea, iar inima ți se umplea de veselie și de focul iubirii pentru Hristos, dorindu-ți să ai aripi să te poți împărtăși deplin de odihna și fericirea cerească: Aliluia!

 

Icosul 9

Cel ce lucrează virtutea este parte din bucuria Raiului și o simte înăuntrul său, iar tu Sfântă Fotini te-ai unit cu Dumnezeu prin lucrarea nevoinței duhovnicești, fiindcă din inima ta plecase orice teamă și ispită care să aducă amărăciunea, pentru care te cinstim:

Bucură-te, că ai biruit tristeșa, supărarea, suspinul, lacrimile, frica și întunericul;

Bucură-te, că ai auzit aievea cântecele Serafimilor;

Bucură-te, că nu mai trăiai tu, ci Hristos trăia în tine;

Bucură-te, că te minunai de dragostea nemăsurată a Tatălui Ceresc;

Bucură-te, că ai biruit și lumea, și diavolul;

Bucură-te, că te-ai scufundat în smerenie;

Bucură-te, că Dumnezeu te-a ridicat pe culmile extazului duhovnicesc;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 10

Dumnezeu te-a povățuit în lupta cu diavolul, având ca scăpare rugăciunea, spunând cu voce tare rugăciunea inimii de câte ori aveai gânduri de la cel viclean iar demonii fugeau imediat fiindcă se temeau de numele Mântuitorului: Aliluia!

 

Icosul 10

Aveai darul deosebirii gândurilor, Sfântă Cuvioasă, știind pe loc care sunt de la diavoli fiindcă sufletul tău nu le primea în timp ce ele doreau să te ispitească, alergând la Domnul Hristos care îți venea mereu în ajutor.

Bucură-te, că ne înveți a ne ruga fără oprire;

Bucură-te, că nu ai lăsat imaginația să te copleșească;

Bucură-te, că ai pus stavilă gândurilor de la intrarea lor în minte;

Bucură-te, că alergai la Hristos și îl pârai pe diavol;

Bucură-te, că știai că nu ești singură, ci împreună cu El;

Bucură-te, că nu te mândreai de biruință fiindcă Domnul a zis: ”Fără Mine nu puteți face nimic”;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 11

Pentru tine, Sfântă binecuvântată trăitoare în pustie, setea de dumnezeire a ajuns lucru după fire, fără a putea fi stinsă, aflându-te departe de lume și de toată deșertăciunea ei, arătându-ne că întoarcerea la calea cea dreaptă înseamnă pocăința adevărată care atrage smerenia prin spovedanie, singura ancoră a mântuirii: Aliluia!

 

Icosul 11

Primind harul înmiit, ai viețuit alături de fiarele sălbatice care simțeau prezența lui Dumnezeu în tine, viețuind în armonie cu natura ca parte din natură, nu ca stăpânitor al ei ci ca un slujitor smerit al lui Hristos, având veșnic bucuria nădejdii în Mila Lui, lucru pentru care te slăvim:

Bucură-te, cea curată cu conștiința;

Bucură-te, purtătoare de pace;

Bucură-te, iscusită învățătoare a rugăciunii inimii;

Bucură-te, că te rogi să ni se îndulcească inima la rugăciune;

Bucură-te, petrecând în priveghi duhovnicesc;

Bucură-te, lucrând cele ale trupului cu mintea ațintită la Cer;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 12

Dumnezeu ți-a ascultat rugăciunile și l-a trimis pe un monah să te găsească în pustie, iar tu i-ai povestit toate cele despre viața ta, te-ai spovedit și ai luat Sfânta Împărtășanie din mâinile lui, dând mulțumire că prin dragostea Lui nesfârșită, Dumnezeu îi miluiește pe smeriții și necăjiții robii Lui: Aliluia!

 

Icosul 12

Te-ai trudit, Sfântă Fotini, ai suferit, ai îndurat ispite, foame, sete, frigul și căldura, dar ai primit răsplata veșnică adormind cu pace în Domnul, neștiută de nimeni, în aceeași desprindere de lume în care ai și trăit, și numai Îngerii îți cunosc întreaga osteneală iar noi nevrednicii nu putem decât să ne rugăm:

Bucură-te, că prin virtute ți-ai găsit fericirea;

Bucură-te, că ai plecat în pustiu mânată de dor;

Bucură-te, că tânjeai după unirea cu Dumnezeu;

Bucură-te, că Hristos te-a unit cu El în simțiri;

Bucură-te, că sufletul tău ușor s-a ridicat apoi la Cer;

Bucură-te, că ai primit cununa celor mult nevoitori;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 13

Sfântă Fotini, Pustnica Iordanului, primește te rugăm aceste rugăciuni și adu în sufletul nostru strălucirea luminii dumnezeiești, care să coboare în inimă și să aprindă în ea focul nestins al Iubirii lui Hristos, ca să gustăm încă de pe acum fericirea Raiului: Aliluia! (Acest Condac se spune de 3 ori).

 

Icosul 1

Viețuind precum Îngerii în loc ferit de oameni, ai dobândit Harul lui Dumnezeu adică acea fericire și tresăltare a inimii care aduce viața veșnică încă de pe pământ, și te-ai făcut părtașă bucuriilor cerești deși erai încă în trup omenesc. Miluiește-ne și pe noi, Sfântă Fotini, care îți strigăm:

Bucură-te, cea ce ai părăsit lumea pentru Dumnezeu;

Bucură-te, că ai primit aripi ca de porumbel ca să zbori;

Bucură-te, că ai avut minte numai pentru cele cerești;

Bucură-te, că ți-ai păzit inima de teamă;

Bucură-te, lucrătoarea virtuților duhovnicești;

Bucură-te, simțind adânc fericirea Raiului;

Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Condacul 1

Celei ce a trecut Iordanul retrăgându-se în pustie pentru a se uni cu Domnul Iisus Hristos, ca prin credință și rugăciune să dobândească făgăduințele cele bune, Sfinte Cuvioase Fotini Pustnica ne rugăm. Iar tu, Sfântă Fotini, mijlocește pentru noi la Dumnezeu iertare și mântuire și primește aceste laude: Bucură-te, Sfântă Fotini Pustnica Iordanului, aprinde și în noi focul iubirii dumnezeiești!

 

Rugăciune:

Sfântă Fotini mult binecuvântată, tu ai disprețuit lumea și te-ai retras în pustie pentru marea dragoste ce I-ai purtat-o lui Dumnezeu, înălțându-te pe culmile Iubirii lui. L-ai cunoscut pe Dumnezeu puțin câte puțin, căci El se descoperă sufletului treptat ca omul să se lupte să Îl caute și să Îl dorească numai pe EL.

Ajungând la măsura îndumnezeirii după har, te-ai îmbătat de dragostea dumnezeiească, cugetând necontenit la Numele cel mai dorit al Preadulcelui Domn Iisus Hristos, spunând: ”Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă”, rugăciune ca ți-a cuprins inima și te-a ridicat până la contemparea Frumuseții Dumnezeiești.

Viața ta ne este ca o hartă, un plan care ne arată calea Vieţii şi a Împărăţiei lui Dumnezeu, de aceea te rugăm să ne ajuți să învingem ispita singurătății să nu mai avem nevoie să vorbim cu oamenii pentru a fi fericiți și împliniți, să ne înveți să luptăm cu gândurile ca să nu mai cădem în păcat și să ne arăți cum să stingem patimile ca să nu mai înmulțim în noi cele rele, ca să ajungem și noi la măsura îmbunătățită a rugăciunii, cea care ne aduce moștenirea Lăcașurilor cele Sfinte din Ceruri, acolo unde împărățește Treimea cea Sfântă a Căreia este Slava, a Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Prea Curatei Maicii Tale și ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!