Agheasma Mare nu înlocuieşte Sfânta Împărtăşanie!

Sfântul Chiril al Ierusalimului spune că: „Dacă cineva ar dori să cunoască pentru ce harul se dă prin apă, nu printr-un alt element, acela să ia dumnezeieştile Scripturi şi va găsi răspuns. Apa este mare lucru şi cel mai nobil dintre cele patru elemente care sunt în lume. Cerul este locuinţa îngerilor, iar cerurile sunt din apă. Pământul este locul de locuit al oamenilor, dar din apă este şi pământul. Înainte de facerea tuturor lucrurilor săvârşite în cele şase zile, Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apei. Apa este începutul lumii, iar Iordanul, începutul Evangheliilor.” Apa sfinţită cu puterea Sfântului Duh la diferite ocazii din cursul anului bisericesc se numeşte Agheasmă. După importanţa şi modul ei de întrebuinţare, Agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare şi Agheasmă Mică.

Agheasma Mare se sfinţeşte în ajunul Botezului (5 ianuarie), dar şi la 6 ianuarie, în cinstea sărbătorii Botezului Mântuitorului Iisus Hristos. Aceasta are putere sfinţitoare deosebită şi se foloseşte pentru binecuvântarea creştinilor, a caselor şi a ţarinilor; a persoanelor şi a lucrurilor ce sunt stăpânite de duhuri diavoleşti; pentru curăţirea lucrurilor ce au fost spurcate (fântâni, vase); pentru sfinţirea prapurilor, a Crucilor, a troiţelor, a clopotelor şi a tuturor obiectelor şi veşmintelor liturgice; dar mai ales la sfinţirea bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir folosit la Taina Mirungerii.

Agheasma Mare se poate lua timp de 8 zile începând cu sărbătoarea Botezului Domnului sau cu binecuvântarea duhovnicului atunci când nu ne putem Împărtăşi din cauza unor păcate grele; desigur, după ce am ţinut post sau ajunare.

Agheasma Mare nu înlocuieşte Sfânta Împărtăşanie! Însă, când am primit Taina Împărtăşaniei, se poate lua de îndată; ori înainte de a lua anafură, pe nemâncate.

Agheasma Mică se poate sfinţi oricând au nevoie credincioşii. Ea se foloseşte la binecuvântarea caselor (a casei nou-construite sau renovate) când se săvârşeşte slujba „Sfeştaniei”; la sfinţirea fântânilor, a izvoarelor, a icoanelor şi a unor locuri de trebuinţă din viaţa omului. Prin această apă sfinţită se izgonesc nălucirile diavoleşti şi gândurile cele întunecate; mintea se curăţeşte şi bolile sunt izgonite.

Agheasma Mică se poate lua în orice zi, în special în zilele de post; pe nemâncate.

Agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, iar când se învecheşte (nu se strică) nu trebuie aruncată oricum, ci vărsată în locuri curate pentru a nu fi pângărită.

sursa Ziarul Lumina